[ X ]
[ X ]
[ X ]
Exclusiv6 August 2020 07:00

Își stabilește lista cărților de citit pe mulți ani înainte! Ambasadorul Serebrian: Sunt extrem de selectiv 

Portalul TRIBUNA continuă proiectul „Lecturi pe timp de pandemie”. De această dată, vă propunem să cunoașteți preferințele în materie de carte ale Ambasadorului Oleg Serebrian. 

Oleg Serebrian a dezvăluit că, în viața sa, cărțile au un rol foarte mare. „Sunt clădit de lecturi poate chiar într-o măsură mai mare decât de mediu. Îmi las pentru citit o oră – două pe zi. Sunt extrem de selectiv în alegerea lecturilor, conștient că nu am timp pentru orice. Îmi stabilesc de cu vreme lista cărților pe care am a le citi, pentru mulți ani înainte”, a precizat el.

Referindu-se la ce, cât a reușit să citească încă de la instalarea stării de urgență și până acum, Ambasadorul a menționat că, citește în medie cam 4-5 cărți pe lună.

„Uneori mai puține, alteori mai multe, depinde de mărimea cărții, dar și de complexitatea textului, care poate impune viteze de lectură diferite. În lunile mai dificile, când regimul de carantină a fost mai sever, am citit câteva cărți din genuri ”neserioase”, titluri pe care mi le rezerv în general pentru deplasări ori vacanțe. Bineînțeles, nu citesc chiar orice – și printre cărțile din genuri zise ”neserioase” găsiți lucruri interesante, cum ar fi Dune de Frank Herbert, Sunt o legendă a lui Richard Mathesson, Flori pentru Algernon de Daniel Keyes, Fiica timpului de Josephine Tey, Ziua șacalului de Frederick Forsyth, pe care le-am citit în acea perioadă. Au fost și alte lecturi,  care se leagă cu tema romanului la care lucrez acum: un studiu biografic al istoricului american Terry Parssinen, The Oster Conspiracy of 1938, consacrată generalului Hans Oster, șeful adjunct al Abwehr-ului (serviciul de informații și contrainformații al Wehrmacht-ului), An underground Life: Memoirs of Gay Jew in Nazi Berlin de Gad Beck, o lectură de-a dreptul cutremurătoare, Istoria spionajului de Enzo Biaggi, apoi Gorodomlia. Constructorii germani de rachete în Rusia (Gorodomlia. Deutsche Raketenforscher in Russland), despre soarta inginerilor și cercetătorilor germani care au construit după război primele rachete sovietice, o carte scrisă de fizicianul german Werner Albring, specialist în aerodinamică, care până în 1945 a activat în cunoscutul centru german de cercetări tehnice de la Peenemünde, apoi în URSS, la baza de cercetări tehnice Gorodomlia (un fel de Peenemünde sovietic). Au urmat două romane mai voluminoase, de ”modă veche”, ale scriitorului german Paul Heyse, laureat Nobel pentru literatură – În Paradis și Copiii lumii, alte două romane de Hermann Hesse – Gertrud și Rosshalde, Biserica neagră de Anatol Baconsky, Masa umbrelor de Ionel Teodoreanu, apoi trei romane (o trilogie istorică) a unui scriitor german foarte cotat în prima jumătate a veacului trecut, Erwin Guido Kolbenheyer – Copilăria lui Paracelsius, Steaua lui Paracelsius și Al Treilea Imperiu al lui Paracelsius, despre viața ilustrului om de știință din Germania renascentistă Theophrastus Bombast von Hohenheim, cunoscut lumii sub numele de Paracelsius”, a adăugat el.

Fiind întrebat ce citește/din ce domeniu, de obicei, dar și ce nu îi place să citească, Oleg Serebrian a spus că, cam jumătate din lecturile sale sunt titluri de literatură artistică – romane, uneori piese de teatru sau poeme epice.

„În dependență de dispoziție, mai citesc și poezie. Cealaltă jumătate le constituie cărțile de istorie (inclusiv jurnale și memorii), politologie, filosofie, psihologie, religie. Uneori se întâmplă să mai citesc cărți de istorie și teorie a artelor, astronomie ori fizică. Nu-mi place să citesc cărți despre nimic”, a mai spus Serebrian.

Ambasadorul a mai dezvăluit că, de regulă, citește cărți din propria bibliotecă.

„Tatăl meu adunase o bibliotecă foarte mare, de care eram foarte mândru în copilărie. I-am urmat și eu exemplul, adunând o bibliotecă de aproape trei mii de volume”, a adăugat el.

Referindu-se la cartea care l-a marcat/impresionat cel mai mult dintre toate cele pe care le-a citit de-a lungul anilor, Ambasadorul a spus: „Au fost câteva cărți de acest fel, dar mă voi opri la două – una citită în copilărie, la vârsta de nouă ani (prima mea carte adevărată, dacă pot spune așa), alta un pic mai târziu, în adolescență. E vorba de Peter Pan al lui James Matthew Barrie și de Tăunul lui Etel Lilian Voynich. De ce anume aceste cărți, îmi vine greu să-mi explic. Poate că era vorba de un fel de afinitate electivă neconștientizată cu protagoniștii. Altminteri, am avut tot timpul eroi de care m-am atașat profund”.

Cât despre cartea preferată, Oleg Serebrian a afirmat că, nu poate zice că are o carte de căpătâi. „Nici nu obișnuiesc să recitesc cărți, tot așa cum nu vizitez un sit turistic ori un muzeu de două ori (cu anumite excepții) și nu mă mai duc  la un spectacol pe care l-am văzut deja. Mai întâi, pentru că am prea puțin timp la îndemână, dar nu numai de asta. Foarte demult, prin clasa a patra, tata mi-a adus două romane ale scriitorului bulgar Andrei Guleașki – ”O întâmplare la Momcilovo” și ”Casa cu scara de mahon”. Îmi plăcuse atât de mult! Au fost primele romane polițiste pe care le-am citit. Acum câțiva ani, fiind acasă, la părinți, am dat de cărțile astea și am început să citesc din ele la întâmplare. Ce mare mi-a fost dezamăgirea! Mi-a părut atât de rău că am alterat o amintire! Bineînțeles, un copil de zece ani are alte gusturi, un alt fel de a reacționa și percepe lucrurile. Toate au vremea lor. Sunt convins că așa mi s-ar întâmpla și cu alte cărți care mi-au plăcut cândva, la fel cum mi s-a întâmplat cu locuri în care am revenit și pe care a doua oară le-am găsit altfel decât la prima întâlnire”, a spus Ambasadorul.

Oleg Serebrian a amintit că și el a scris multe cărți, pe teme diferite, din domenii destul de diferite.

Cât despre cartea pe care o are acum pe noptieră/în geantă, Oleg Serebrian a menționat: „”Concert din muzică de Bach” de Hortensia Papadat-Bengescu, o scriitoare pe care o descopăr abia acum, deși o aveam în planul meu de lecturi de multă vreme. Este o surpriză foarte plăcută, o autoare pe care deja o recomand cu drag colegilor și prietenilor. Voi continua cu un alt roman al ei, ”Drumul ascuns””.

El a mai dezvăluit că preferă cartea clasică, dar citește și cărți electronice, deși cu mai puțină plăcere. „Cărțile electronice sunt ca și cafeaua ness – se consumă de nevoie”, a adăugat Ambasadorul.

În final, fiind rugat să recomande 3 cărți de citit acum, pe timp de pandemie… și nu doar, Oleg Serebrian a spus că, cu recomandările de acest fel, atunci când e vorba de un public imprecis, e dificil, pentru că oamenii au gusturi și interese foarte diferite. „Ceea ce mi se potrivește mie nu va fi numaidecât apreciat și de alții. Dintre romanele care pot trezi un interes mai larg mă gândesc la titluri precum ”Oameni independenți” de Haldor Laxness, „Călătorie la capătul nopții” de Louis Ferdinand Celine sau ”Citadela” lui Archibald Cronin”, a conchis Ambasadorul.

Andriana Cheptine

Sondaj

  • Ce partid ar fi avantajat de eventuale alegeri parlamentare anticipate?

    View Results

    Loading ... Loading ...