[ X ]
[ X ]
[ X ]
Important6 August 2020 06:30

Declarație, despre modificarea Constituției: Poate fi atinsă doar prin efortul comun al puterii și opoziției

Fostul deputat, Iurie Țap susține că, indiscutabil, societatea în schimbare cere reglementări adecvate, inclusiv la nivel constituțional, or, Legea fundamentală este piatra de temelie a unui stat prosper, informează TRIBUNA.

„Este o necesitate, o idee bună și implementarea acesteia trebuie să fie pe potrivă, așa cum îndeamnă dictonul – lucrurile bune să fie făcute bine. În acest context, pornirile actualului președinte par a fi inoportune. Astfel, pe de o parte suntem la sfârșitul mandatului acestuia, pe de altă parte, actualul parlament, ales în condițiile și sub bagheta regimului oligarhic, dar, în special, urmare reconfigurării acestuia nu mai este unul reprezentativ și cel mai important – nu are dreptul moral să reglementeze la general, nemaivorbind despre modificarea sau adoptarea unei noi Constituții. A propos, acest obiectiv poate fi atins doar prin efortul comun al puterii și opoziției, dincolo de poziționarea concretă a actorilor politici, consens care poate fi realizat în urma alegerilor prezidențiale și celor parlamentare anticipate.
Cât privește esența problemei/modificărilor. Vom subscrie cu privire la existența multiplelor probleme de ordin constituțional, dar, totodată, printre subiectele invocate de Igor Dodon, dar și cele vociferate de mai mulți lideri de opinie, se regăsesc și unele care trezesc nedumeriri, dar și bănuieli privind dorința actualului președinte de a-și spori prerogativele, în eventualul câștig, dar și alte interese ascunse”, a scris fostul deputat, pe o rețea de socializare.

Potrivit lui, de altfel, modificarea, după caz, adoptarea unei noi Constituții, trebuie să fie pregătită de discuții profunde cu implicarea mediului academic, practicienilor din diferite domenii, societății civile, experților internaționali.

„În baza acestora ar putea fi identificate domeniile, dar și amploarea intervenției – modificarea actualei sau o nouă Lege fundamentală, respectiv, în aceste condiții s-ar putea vorbi despre pașii concreți/formarea structurii de lucru, etc. În contextul celor expuse, vom exemplifica privitor la esența modificărilor care se impun. Astfel, conform actualei Constituții Republica Moldova este un stat descentralizat, fapt care îl putem deduce din textul acesteia. Prin art. 109-113 ale cap. 8, Constituția stipulează organizarea administrativ-teritorială, principiile de bază ale administrației publice locale, autoritățile sătești, orășenești și cele raionale. Sunt prevederi confuze și vagi, or, printre principiile de bază ale APL este invocat și cel al descentralizării serviciilor publice, care nu are suport doctrinar și teoretic. Conceptul de autonomie locală este declarat în Constituție, fără a fi transpus adecvat, așa cum o cere Carta Europeană. Paradoxal, dar Legea de bază nu stabilește expres autonomia colectivităților teritoriale locale și regionale, prevăzând, în acest sens, și mecanismul de realizare a acesteia, așa cum este prevăzut în constituțiile statelor democratice (Franța, Germania, Polonia, altele). Franța și Polonia au prevăzut caracterul descentralizat al statelor în textul constituțiilor în anii 2003 și, respectiv, 1997, totodată, domeniul este reglementat fundamental, prin capitole aparte, nu așa ca la noi, în cadrul capitolului ,,Administrația publică”, dar și inadecvat. O atare abordare are drept urmare faptul, că până în prezent descentralizarea statului/puterii așa și nu s-a produs, or, mizeria și sărăcia ce domină la sate, dar și în majoritatea orașelor este o consecință a lipsei de înțelegere a problemei, dar și reglementarea proastă constituțională. Este regretabil, dar atât actualul președinte, cât și experții care s-au pronunțat privind problemele de ordin constituțional, n-au văzut problema reglementării inadecvate a sistemului administrativ al statului, care, de altfel, este motorul acestuia”, a adăugat el.

Iurie Țap a mai spus că, în șirul problemelor principale s-ar putea invoca și locul procuraturii ca autoritate ce participă la înfăptuirea justiției, care astăzi, conform Constituției, este în cadrul autorității judecătorești.

„Spre regret, noul concept al procuraturii a fost plămădit în cadrul comisiei sub președinția lui V. Plahotniuc, pe atunci prim-vicepreședinte al Parlamentului. Ar fi și alte aspecte importante… În concluzie: Constituția trebuie să contribuie la dăinuirea și prosperarea societății/statului/poporului, de aceea îmbunătățirea acesteia urmează să fie bine gândită”, a conchis ex-deputatul.

Andriana Cheptine 

Sondaj

  • Ce partid ar fi avantajat de eventuale alegeri parlamentare anticipate?

    View Results

    Loading ... Loading ...