[ X ]
Editorial15 Iulie 2019 11:30

Memoria scurtă despre realizarea reformei științei în 2017

Recent, în cadrul unei ședințe organizate la Parlamentul Republicii Moldova s-au discutat problemele din activitatea de cercetare și inovare. Voi reveni asupra subiectului problemelor domeniului, dat fiind că atenția mea a fost captată de altceva.

La aproape doi ani de la modificarea Codului cu privire la știință și inovare aflăm, din discuții, că toate probleme care persistă astăzi în sistem se datorează ambițiilor și intenției unei singure persoane – a fostului președinte a Academiei de Științe – care a promovat reforma unilateral. 

Lapsusul celor prezenți la reuniune în ce vizează subiectul reformei merită a fi combătut cu câteva răspunsuri probate la întrebările precum Cine a realizat reforma? Cine a participat la elaborarea reformei? Cu cine a fost consultată? De ce nu a fost ales un model adecvat pentru Academie?

Cine a lansat reforma științei

În baza principiului autonomiei, conceptualizarea reformei științei naționale a fost inițiată în 2011, urmând principiul pentru cercetători – de către cercetători”. Scopul reformei a fost definit de către comunitatea științifică și a vizat câteva deziderate esențiale, care, cumulativ, vor produce o schimbare favorabilă a sistemului, consolidând masa critică de cercetători și potențialul științific existent în țară.

Prima mențiune despre reforma domeniului apare în Strategiei de cercetare-dezvoltare a Republicii Moldova până în 2020 (Anexa 1 la HG920/2014).

Imperativul acelui moment a fost de a racorda sistemul actual de administrare a cercetării-inovării la rigorile și exigențele comunitare, necesitatea eliminării carențelor actuale ale sistemului, precum și de  sporirea eficienței performanței științifice în contextul conservării și consolidării capacităților fizice, intelectuale, umane și tehnologice ale țării.

În iunie 2014, Academia de Științe a lansat un amplu proces de consultări publice, dar și de consiliere internațională pentru a ajunge la consens în societate.

Discuțiile publice naționale referitoare la necesitatea de reformare a sistemului științei au demarat și ele acut, cu o opoziție deja formată în mediul universitar prin raportul prezentat în cadrul proiectului European EUniAM, prin care se cerea expres desființarea Academiei de Științe și trecerea institutelor de cercetare în componența universităților, propunându-se chiar și o schemă de încadrare a acestora.

http://www.euniam.aau.dk/

Proiectul EUNIAM – Raportul final

https://serotila.wordpress.com/2016/06/01/e-timpul-sa-trecem-de-la-euniam-la-eineau/

Opinie referitor la proiectul EUNIAM

Evaluarea colegială (peer-review) oferită de experții europeni

La 26 mai 2015, președintele Academiei de Științe acad. Gheorghe Duca solicitat Comisiei Europene să lanseze un exercițiu de evaluare a sistemului național de cercetare-dezvoltare-inovare, în cadrul instrumentului – Policy Suport Facilities. Solicitarea a fost aprobată și susținută în cadrul unui exercițiu de tip peer review realizat de o echipă din 8 experți europeni, care s-a desfășurat în perioada noiembrie 2015 – 2016.

În procesul de evaluare, Academia a propus un concept de reformă a domeniului cercetării, într-o formă deja clară, prealabil discutată cu comunitatea științifică și universitățile (pe parcursul toamnei lui 2015 membrii conducerii AȘM au avut vizite de lucru în marea majoritate a Universităților din țară la care au expus și discutat conceptul de reformă).

Conceptul a fost aprobat prin decizia comună a Consiliului Suprem pentru Știință și Dezvoltare Tehnologică și Adunarea generală a membrilor titulari și corespondenți ai Academiei de Științe din 10 noiembrie 2015.

Ședința comună CSȘDT și Adunarea generală.

S-au pronunțat: Acad. Gh. Duca, acad. Gr. Belostecinic, acad. V. Hotineanu, acad. T. Furdui , acad. St. Groppa, acad. I . Tighineanu

Până în prezent această evaluare este utilizată fragmentar pentru a fundamenta un punct de vedere oportun pentru o entitate și nu este transpusă în ansamblu la temelia viziunii strategice pentru domeniu. 

Cu cine s-a consultat reforma din 2017

În cadrul discuțiilor publice, ce au avut loc la 28 ianuarie 2016,  conceptul de reformă a fost discutat cu majoritatea actorilor cheie din sistem, invitați de experții europeni.

Discuții publice referitor la raportul de evaluare colegială și conceptul de reformă propus de comunitatea științifică

La 10 martie 2016, Asambleea Academiei de Științe, prin decizia sa nr. XX/1, a conferit mandat Consiliului Suprem de a întreprinde acțiuni pentru promovarea și aprobarea proiectului de lege pentru modificarea și completarea Codului cu privire la știință și inovare, în scopul creării unui sistem de administrare a domeniului cercetare-dezvoltare, capabil să producă cunoaștere științifică performantă, antrenată în creșterea competitivității economiei naționale și gradului de bunăstare a populației.

Sesiunea a XX-a a Asambleei Academiei de Științe a Moldovei:

Pentru a realiza această sarcină a fost creat un grup de lucru tehnic în care au fost incluși reprezentanți ai Academiei de Științe, Ministerului economiei și Ministerului educației, care au definitivat un proiectul de modificare a Codului cu privire la știință și inovare.

Adunarea Generală a Academiei din 31 mai 2016 pune iar în discuție proiectul de reformă, la acel moment Academia de Științe fiind la un pas omagial – 70 de ani de la înființarea primelor institute de cercetare în Republică.

Adunarea Generală a Academiei de Științe a Moldovei din 31 mai 2016:

Cu ocazia ședinței de Ziua Științei Naționale și Internaționale (10 noiembrie 2016) iarăși a fost examinat subiectul reformei.

Adunarea generală cu prilejul zilei naționale și internaționale a științei

Adunarea Generală a membrilor titulari și corespondenți ai AŞM din 6 decembrie 2016 a fost un alt forum la care problema reformei a revenit in discuția comunității științifice.

Adunarea generală din 6 decembrie 2016:

Promovarea reformei în 2017

În prima jumătate a anului 2017, în urma reformei administrației publice centrale, apare Centrul de Implementare a Reformelor, care preia procesul de definitivare a modificărilor la Codul științei și inovării. Toate entitățile care au participat, până în acel moment, la elaborarea proiectului de reformă au fost înlăturate. Pentru a dialoga cu Centrul de Implementare a Reformelor, din partea Academiei de Științe a fost delegat inițial acad. I. Guceac, iar mai apoi responsabilitatea a fost a acad. I. Tighineanu.

La 7 iulie 2017, Centrul de Implementare a Reformelor inițiază consultări publice asupra noului proiect de reformă, care deși preia structura și conținutul proiectului elaborat de comunitatea științifică, distorsionează modelul de administrare a sistemului de cercetare, dar și intervine considerabil în structura acestuia. Consultările publice au durat doar 3 zile, dintre care două zile au fost sfârșitul săptămânii – sâmbătă și duminică.

Luni, la 8.00, 10 iulie 2017, ședința Guvernului (mutată de la data și ora ei tradițională) pornește cu aprobarea proiectului de reformă a cercetării.

În cadrul ședinței președintele Academiei propune menținerea institutelor de cercetare în cadrul forului academic. Propunerea este respinsă, fiind propuse discuții pe platforma parlamentară.

Divergențele dintre modele de reformare a sistemului cercetare

Proiectul de reformă promovat de către Centrul pentru Implementare Reformelor preia structura și în mare majoritate conținutul proiectului elaborat de către grupul mixt, însă restrânge considerabil drepturile Academiei de Științe și transmite calitatea de fondator al institutelor către Ministerul educației și anume:

Articolul 731. Drepturile Academiei de Ştiinţe

  1. a) să-şi determine structura instituţională în conformitate cu direcţiile strategice ale sferei ştiinţei şi inovării,priorităţile social-economice ale ţării;
    b) să iniţieze din surse bugetare şi proprii elaborarea de proiecte şi programe de stat în sfera cercetare-dezvoltare; și
    h) să creeze şi să lichideze, în conformitate cu legislaţia şi cu prevederile statutare, organizaţii cu diverse forme juridice de organizare şi tipuri de proprietare; 

 Art. III.

(2) Din momentul publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova a prezentei legi, calitatea de fondator a Academiei de Științe a Moldovei în organizațiile de drept public din domeniile cercetării și inovării se transferă organului central de specialitate al statului care asigură elaborarea politicii naţionale în domeniile cercetării și inovării.  

Vă invit să vă familiarizați cu ambele proiecte:

Proiectul de modificare și completare a Codului cu privire la știință și inovare

Documentul elaborat de grupul de lucru în care au fost incluși reprezentanți ai Academiei de Științe, Ministerului economiei și Ministerului educației.

Legea nr. 190 din 21.09.2017 pentru modificarea și completarea unor acte legislative

Legea adoptată în rezultatul promovării proiectului Centrului pentru Implementare Reformelor 

În situația în care Academia nu mai deținea în subordinea sa institute de cercetare, modelul de administrare a forului se transforma dintr-o academie clasică (ex. majoritatea academiilor europene) într-o societate a cunoașterii (ex. Academia Regală din Marea Britanie sau Academia Regală de Arte și Științe a Olandei). Proiectul urma să fie ajustat la asemenea schimbări însemnate.

Protestul academic la reformă

Au urmat un șir de evenimente prin care mediul academic și-a manifestat protestul față de reforma adoptată de Guvern.

Masa rotundă „Reforma domeniului de cercetare dezvoltare: viziunea cercetătorilor și proiectul Guvernului” a fost organizată de conducerea Academiei  împreună cu Institutul de Cercetări Juridice și Politice, imediat după aprobarea actualului proiect în Guvern, pe data de 14 iulie 2017, la care au fost invitați inclusiv membrii Centrul de Implementare a Reformelor și ai altor organizații, partide politice, directorii de institute.

Masa rotundă „Reforma domeniului de cercetare dezvoltare: viziunea cercetătorilor și proiectul Guvernului”

Au luat cuvântul dr. hab. V. Cușnir, acad. I. Guceac, dr. hab. A. Hanganu, dr. hab. V. Balmuș, dr. Valeriu Mîndru, Igor Serotila, acad. T. Furdui , acad. L. Culiuc , dr.hab. V. Juc, dr. hab. A. Burian, mem. cor. V. Prisacari, dr. hab. V. Ghilaș. 

Adunarea generală a membrilor titulari și corespondenți ai Academiei de Științe din 20 iulie 2017 a aprobat apelul și propunerile făcute de o comisie creată anterior și a împuternicit conducerea AȘM să transmită adresarea conducătorilor de stat și de Comisii parlamentare. Adunarea și-a exprimat dezacordul total față de transmiterea institutelor în subordinea Ministerului și lipsirea Academiei de posibilitatea de a fonda și gestiona instituții de cercetare.

Adunarea generală a membrilor titulari și corespondenți ai Academiei de Științe a Moldovei din 20 iulie 2017:

Subiectul reformei a fost examinat și în cadrul mai multor evenimente tematice din cadrul comunității științifice:

  1. Ședința festivă, dedicată sărbătorii naționale Ziua Limbii Române, la Academia de Științe a Moldovei din 31 august 2017 https://www.youtube.com/watch?v=URJrQ2QVCuQ
  2. Congresul mondial al eminescologilor, Ediţia a VI-a din 4 septembrie 2017 https://www.youtube.com/watch?v=cfsT0xPwyes
  3. Lansarea volumului de articole „Biserica Ortodoxă și Statul, Credință și Cunoaștere” din 5 septembrie 2017 https://www.youtube.com/watch?v=6cuzlGHI4qE

Adoptarea reformei științei

Fără a da curs multiplelor solicitări de a revizui proiectul de reformă sau de a organiza dezbateri publice plenare, Parlamentul adoptă Legea 190 la 21 septembrie 2017Discuțiile parlamentare asupra reformei au durat mai puțin de două luni de zile.

Deși Președintele țării a menționat că nu va susține acest proiectLegea 190/2017 a fost promulgată, iar apoi publicată în Monitorul Oficial la 20 octombrie 2017, înrădăcinând astfel reforma cercetării.

Concluzii și invitații

Reforma inițiată de Academia de Științe a fost discutată pe larg în cadrul societății pe parcursul a 5 ani de zile (2011-2016), fiind implicate toate persoanele cheie din domeniu. Din cele relatate devine evident că lanțul logic al proceselor derulate în cadrul reformei este rupt la etapa adoptării modificărilor la Codul cu privire la știință și inovare în Guvern. 

Situația actuală se datorează, în primul rând, ingerinței politicului în acest domeniu, și, secundar, managementului defectuos din acești doi ani de după reformă, implementat de persoane cu o pronunțată lipsă de experiență, inserați în structurile nou create și care în loc să asigure implementarea rapidă a reformei, au irosit timpul valoros pentru a învăța elementele intrinseci ale profesiunii.

Regretabil că cele mai ilustre minți ale țării noastre au manifestat un lapsus în ce vizează activitățile sale (manageriale) din ultimii ani și nu au putut spune lucrurilor pe nume în cadrul ședinței.

Nu sunt primul care am remarcat aceste deziderate și pe această cale mă solidarizez cu poziția academicianului Tudor Lupașcu.

În contextul celor expuse, Vă invit la una din ședințele de judecată ale dlui Duca să vedeți cum din cauza presiunilor create de unele declarații iresponsabile precum cele menționate în cadrul ședinței în cauză, un om de știință cu recunoștință științifică internațională, care a contribuit considerabil la edificare științei în țară, este umilit.

Igor SEROTILA

Comentarii

Top știri

Sondaj

  • Ce aşteptări aveţi de la alegerile locale?

    View Results

    Loading ... Loading ...