[ X ]
[ X ]
Editorial9 Iunie 2019 07:00

(EDITORIAL) Diversitatea și inegalitatea ori la noi ca la nimeni

Inegalitatea. Săracii și bogății. Banii și puterea. Aceste teme și efectele lor au măcinat imperii, au generat revoluții și războaie, au determinat cataclisme sociale și progrese.

Pe parcursul veacurilor inegalitatea a avut diverse motive, dar efectele pentru cei 80-95% din partea de jos a rating-ului totdeauna au fost asemănătoare. Azi, în Moldova, inegalitatea arată cam așa. În timp ce unii schimbă iPhone-ul o dată la 3 luni, alții trăiesc un an din costul unui iPhone. Unii îmbracă costume, care costă salariul anual al unui învățător. Drumurile pline de mașini, costul cărora e mai mare de cât același învățător or medic câștigă pe toată durata vieții. Și așa mașini nu sunt zeci, or sute. Sunt mii!

Probele inegalității sunt mai vizibile și mai multe decât oricând. Aceste probe parcă sfidează calmul comunității, pentru că nu pot rămâne neobservate și zilnic se aruncă în ochi „cu zecile”. De fapt, inegalitatea este un fenomen firesc. Noi, oamenii, suntem foarte diferiți. Unii dintre noi sunt mai harnici, alții – leneși.

Unii învață mai mult, alții mai puțin. Unii sunt mai prietenoși și lumea vine la dânșii. Alții sunt mai botoși și de ei se feresc și vecinii. Avem diferite meserii. Unele mai plătite, altele mai puțin. Suma diferențelor fac diferite încasările și nivelul de viață. Educația și bunăstarea influențează cultura și valorile oamenilor, generozitatea și lăcomia, bunătatea și răutatea. Practic un infinit de factori care influentează fluxul valorilor materiale, concentrarea lor excesivă la unii și lipsa definitivă la alții.

Oamenii sunt animale deosebite – doar noi suntem capabili să cooperăm la scară largă, adică în număr mare. Acum, datorită internetului, tehnologiilor și globalizării cooperarea devine globală. Numai noi, oamenii, știm să construim comunități mari și să elaborăm și adoptăm seturi de reguli. În comunitățile noastre apar procese economice și lanțuri valorice. Cu cât comunitatea e mai numeroasă cu atât e mai mare potențialul economiei. Din punctul ăsta economia Moldovei nu respiră tocmai bine. Evident, nu doar numărul contează. Contează organizarea socială, capacitatea de a inova, de a dezvolta produse și servicii noi.

Și aici Moldova lunecă în șanț. Dar populația are o importanță deosebită – numărul de oameni reprezintă numărul de consumatori potențiali.

Faptul că suntem diferiți e mai curând bine decât rău. E bine că vedem lucrurile diferit, astfel găsim căi diferite de evoluție și de soluționare a problemelor. Diferențele noastre fac comunitățile mai viabile și mai puternice. Dacă am fi la fel comunitățile noastre ar fi triste. Ne-am plictisi. Și nu am evolua. În mare parte suntem activi. Ambițioși. Orgolioși. Invidioși. În mulți dintre noi trăiește un spirit puternic de competiție. Ne plac victoriile de tot felul. Casă mai mare, mașină mai scumpă. Contract cu cifre mai mari.

În procesul acțiunii putem fi foarte creativi, inspirați, inovativi. Avem imaginație dezvoltată – ea ne mișcă. Doar omul își poate imagina ceva și apoi să alerge, să muncească și să se bată fizic pentru a își realiza visul. Maimuța nu-si poate imagina că va sădi un copac și peste câțiva ani va culege banane. Ori leul nu-și poate imagina că va face un țarc și va crește acolo căprioare, ca peste câțiva ani să aibă mâncare asigurată.

Trăind și activând, comunitățile umane creează valori. Dar fiecare membru al comunității are aport diferit la valorile comune. Permanent creăm reguli și legi, prin care „adică” încercăm să reducem dezechilibrele sociale, să reducem inegalitatea.

Dar… Primo. Regulile, de obicei, sunt elaborate și adoptate sub controlul celor bogați. Secundo. Bogății lasă în reguli portițe ascunse, accesibile numai lor, prin care își cresc bogăția.

Inegalitatea „ca la americani” și „ca la moldoveni”

Recent, un grup de sociologi americani a prezentat rezultatele cercetării lor, unde afirmă că în prezent 0,1% din cetățenii SUA controlează 22% din valorile (bogățiile) SUA. Acești 0.1% controlează mai multe valori decât 85% populația SUA luată de jos în sus. Cota controlată de 0.1% din bogății americani a crescut din 1980 (când era 7%) până în 2014 de 3 ori. Este un semnal periculos de creștere a inegalității. Dar și economia SUA în perioada asta a evoluat continuu. Din 1980 încoace au dispărut ori au căzut multe corporații-monștrii vechi, printre care Kodak și General Motors. Tot în acești ani au apărut și crescut și mai mulți jucători noi mari, care au schimbat și schimbă lumea. Printre ei sunt așa nume ca IBM, DELL, Microsoft, Amazon, eBay, Apple, Tesla, Google, Facebook, Uber și mulți mulți alții. Sute de companii americane azi domină lumea. Din 1980 valoarea economiei SUA a crescut de zeci de ori și a fost, și încă e locomotiva economiei globale.

Oare ce cotă a valorilor RM o controlează 0.1% din cei mai bogați oameni ai Moldovei? Ce jucători economici mari are Moldova?

Americanii îi au pe Jeff Bezos, Bill Gates, Ilon Musk – oameni care se mândresc cu activele lor. Activele lor sunt cunoscute public și comunitatea recunoaște talentul și valoarea acestor leaderi. Inegalitatea nu-i bucură pe americani. Dar americanii recunosc că bogății lor sunt leaderi economici. Că aduc o foarte mare valoare adăugată economiei SUA. Iar capul și munca lor hrănesc sute de mii de oameni.

Cine-s bogății noștri? Ce impact au ei asupra economiei Moldovei?
Ce produse au creat ei? Câți angajați au, ce salarii le plătesc și câte taxe achită statului? Cât de mulți oameni îi recunosc pe bogății noștri drept leaderi economici?

Odată ce cele mai luxoase mașini ajung la Chişinău a doua zi după prezentare și restaurante scumpe pe cap de locuitor în Chişinău sunt nu mai puține decât în Viena, e clar că în Moldova sunt oameni cu mulți bani. Și cu foarte mulți. Care-s activele puternicilor economiei moldave? Ce Google-uri, Microsoft-uri ori Amazon-uri au creat ei? De ce la noi nu se nasc Tesla și Facebook?

Să nu lungesc vorba. Inegalitatea în sine e un fenomen deranjant, chiar și atunci când are explicații raționale. Iar în cazul în care cei care controlează valorile comunității nu sunt leaderi economici recunoscuți de comunitate; când numele lor nu sunt asociate cu nume de companii și produse, se răspândește sentimentul că ei controlează valori ce nu le aparțin.

Judecând după case și mașini, elitele noastre materiale rareori provin din business.
Elitele materiale și financiare moldovene provin dintre judecători și procurori, dintre politicieni și funcționari publici de vârf, dintre polițiști și alte instituții de control.

Business-ul moldovenesc e reprezentat foarte modest în rândul elitei financiare moldovene. Probabil business-ul nu este cel mai bun business în Moldova. În Moldova puterea e business profitabil. Dar puterea nu creează. Puterea poate lua. Puterea poate distruge. Puterea poate speria. Puterea nu poate crea Mercedes-uri și iPhone -uri (or iPhoane – iertați-mi insuficiența de carte).
Puterea este un consumator și distribuitor de valori, nu și creator de valori.

Deci, nu-mi fac griji că pământul ăsta va rămâne fără oameni. Îmi fac griji că rămâne fără moldoveni. Simularea reformelor și modernizării instituțiilor publice, or simularea combaterii corupției și susținerii mediului de afaceri nu mai opresc intenția de plecare a moldovenilor. Trebuie să re-construim țara acum, cât mai sunt moldoveni în Moldova.

Vitalie Dragancea

P.S.: Anul ăsta noi, nevasta mea și eu, am mers ultima dată la „ultimul sunet” în calitate de părinți. Ce copii am văzut acolo. Ce atmosferă. Ce energie. De neimaginat! Frumoși! Educați! Învățați! Copii minunați! Olimpici republicani, regionali și mondiali. Pasionați de științe exacte și umaniști. Știu să facă echipe pentru a învăţa un dans sau pentru a forma o trupă de muzică instrumentală.
Ei pot face totul și fac totul bine! Copiii ăștia sunt mult mai buni decât Moldova de azi. Ei nu au ce face aici. Nu mă îndoiesc, copiii ăștia vor schimba lumea! Noi putem doar să facem ceva ca ei să schimbe lumea trăind și activând în Moldova.

V.D.

Sondaj

  • Ce partid a avut cea mai bună prestație în 2019?

    View Results

    Loading ... Loading ...