Pe zi ce trece devine tot mai clar că principalul actor politic în Republica Moldova devine Curtea Constituţională. În timp ce partidele fac declaraţii, discută, polemizează, se acuză reciproc etc., Curtea Constituţională emite decizii ce stabilesc de facto regulile jocului politic. 

Astfel, CC a stabilit că, în caz de anticipate, sistemul electoral ce va fi aplicat va fi cel mixt. Prin această decizie, CC a şters ca şi cu un burete luni întregi de discuţii despre înţelegerile la care ar putea ajunge anumite forţe politice în ceea ce ţine de sistemul electoral.

De asemenea, CC este instanţa care trebuie să decidă ce se va întâmpla în continuare: va demara Preşedintele Igor Dodon procedura de consultare a fracţiunilor parlamentare pentru desemnarea unui candidat la funcţia de Prim-ministru sau nu are sens să facă acest lucru în condiţiile în care Parlamentul nu a constituit organele sale de lucru. O sesizare în acest sens, depusă de Preşedinţie, se află pe agenda CC. În momentul în care instanţa se va pronunţa, va fi clară şi modalitatea de declanşare a alegerilor parlamentare anticipate, dacă între timp nu se va găsi o soluţie pentru depăşirea crizei politice instaurate după alegerile parlamentare din data de 24 februarie 2019.

Tot Curtea Constituţională este instanţa care urmează să decidă dacă actualul Guvern, în condiţiile în care nu se reuşeşte depăşirea crizei politice şi învestirea unii nou Executiv, va putea administra ţara cu împuterniciri depline în decursul următoarelor 18 luni, aşa cum reiese dintr-o sesizare depusă de Partidul Democrat – PDM a calculat corect că, dacă se ajunge la anticipate şi dacă nici după acestea nu se va reuşi identificarea unei soluţii pentru crearea majorităţii parlamentare şi învestirea unui nou Guvern (iar alte alegeri anticipate, conform legii, vor putea fi organizate doar în 2020), va fi nevoie ca actualul Guvern să aibă împuterniciri depline de a administra ţara pentru circa un an şi jumătate. Deci, prin această hotărâre, CC ar putea stabili cine va fi „stăpânul Moldovei” minimum până în 2020.

Tot de la Curtea Constituţională se aşteaptă şi o eventuală decizie privind stabilirea datei alegerilor locale generale. Cel puţin asta sugera vicepreşedintele Partidului Democrat, Andrian Candu într-un recent interviu. Logica e simplă – dacă Parlamentul (organul care trebuie să fixeze data alegerilor locale generale) nu e în stare de acest lucru, îl poarte face CC. Mai mult ca atât, se aud informaţii că CC ar putea extinde mandatele actualilor aleşi locali, dacă se va considera că există temei pentru transferarea alegerilor locale generale pentru anul 2020. Deci, acum partidele sunt în totalitate „la cheremul judecătorilor CC” şi în ceea ce ţine de alegerile locale generale.

Acestea sunt doar câteva exemple, dar nu este exclus că pe agenda CC figurează sau vor apărea pe parcurs şi multe alte subiecte interesante cu tangenţă directă cu politica moldovenească. Astfel, pe zice ce trece, CC devine nu doar un jucător politic (chiar dacă poate CC nu-şi doreşte acest lucru, anume aceasta e situaţia reală), ci şi principalul decident în politica moldovenească, care stabileşte regulile de joc prin interpretările pe care le dă, prin deciziile pe care le adoptă. În aceste condiţii nici nu mai ştii ce e mai important: să urmăreşti comportamentul partidelor politice sau să stai cu ochii pe Curtea Constituţională? Or, se pare că deciziile de impact major au ajuns să le adopte nu partidele, ci anume CC.

Dumitru Spătaru