[ X ]
[ X ]
Important23 Noiembrie 2017 07:00

(INTERVIU) Vladimir Cebotari: Doar 2% din acțiunile din Strategia de reformare a justiţiei nu sunt realizate

În cadrul unui interviu acordat portalului TRIBUNA, ministrul Justiției, Vladimir Cebotari a vorbit despre etapa la care este reforma justiţiei, dacă s-a expus cumva reforma administraţiei publice centrale asupra activităţii Ministerului, care sunt cele mai mari probleme cu care se confruntă justiţia din RM, cum poate fi restabilită credibilitatea justiţiei, dar și despre alte aspecte importante.

T.: Dle ministru, se apropie de final anul 2017. Cum a fost acest an pentru justiţie?

V.C.: Interesant. Bun, pentru că au fost și unele realizări, dar și ne-am dorit unele lucruri să le facem poate mai bine, dar și trist pentru că au fost unele fapte care ne-am fi dorit să nu se întâmple în societatea noastră. Atunci când vorbesc de fapte triste, în mod special mă refer la cazul Brăguță, care este un caz extrem de regretabil. Unicul lucru bun probabil în toată această istorie, deși nu există lucruri bune în așa fapte, este că instituțiile statului au putut să se consolideze, să se concentreze asupra problemelor lor reale. Au reacționat ca niciodată deschis și transparent, iar acolo unde sunt greșeli, acestea au fost recunoscute, întreprinse acțiuni și luată atitudine. Lista persoanelor care urmează a fi pedepsite e lungă şi o cunoaște toată lumea. Păcat că trebuie să începem acest interviu vorbind despre acest fapt, dar ar fi fost incorect să nu vorbim și despre această pată neagră care s-a înregistrat.

În același timp, multe lucruri bune s-au produs. Avem multe legi, au început să lucreze unele legi, avem multe proiecte interesante care sunt și în afara strategiei, dar sunt așteptate de cetățeni noștri. Bun este și faptul că încrederea în justiție este diferită de cea din 2016. Analizând noi trenduri și oscilațiile care se petrec, oricum este o situație, un tablou diferit decât cel care a fost în anii precedenți.

IMG_5516

T.: S-a expus cumva reforma administraţiei publice centrale asupra activităţii Ministerului?

V.C.: Reforma își va avea impactul său față de toată lumea, inclusiv şi față de această instituție. Un impact bun probabil este că există o perspectivă mai clară de a  spori partea motivațională a colaboratorilor, la un anumit nivel. Partea mai rea este că unele instituții s-au despărțit de unii colegi. Noi ne-am străduit să avem o propunere pentru fiecare din colegii noștri, pentru a fi angajați. Trebuie să recunoaștem că atât în sectorul public, cât și în cel privat sunt o sumedenie de poziții vacante, unde colegii noștri ar putea fi angajați.

T.: La ce etapă este reforma justiţiei?

V.C.: Conform strategiei, este la etapa de încheiere. Avem doar 2% din acțiuni care nu sunt realizate, 4% din acțiuni care nu mai sunt actuale, 10% din acțiuni cu termen permanent de implementare și 84% sunt implementate. Doar că nu ne-am dori să contabilizăm strategia după indicatori, pentru că  aceasta ar însemna o aprobare sau nu a unei legi. Ne-am dori ca această lege să lucreze, aceste schimbări să lucreze și implementarea lor va fi punctul nostru de concentrare în perioada imediat următoare. Asta este prima piatră pe care se construiește noua strategie de dezvoltare a sectorului justiției.

IMG_5543

T.: În 2017 s-au făcut diferite afirmaţii despre finanţarea reformei justiţiei de către europeni. Care e realitatea?

V.C.: Realitatea este una simplă – această strategie nu a mai fost finanțată din exterior, așa cum a fost gândită încă din 2015. Toate finanțările sunt făcute din bani publici, din banii naționali, de la bugetul de stat. Bugetul planificat a fost întotdeauna în creștere. Am finanțat mai mult decât chiar inițial era planificat, conform strategiei. În 2017, s-a confirmat un singur lucru – este insuficient să realizezi niște acțiuni în 2016, dacă ele au fost planificate în 2014 și 2015, pentru că există problemele birocratice și la Bruxelles. Atunci când banii erau planificați pentru o perioadă și ei nu au fost valorificați pentru că nu a existat un angajament atât de plenar din partea autorităților de la Chișinău, iată avem și acest ecou. Nu trebuie însă să blamăm acea perioadă, pentru că erau și anumite probleme legate de conflicte, de instabilitatea politică de aici, de la Chișinău, doar că este un semn rău și descurajant pentru noi. Credeam că se putea de comunicat diferit, probabil am greșit.

T.: Care sunt cele mai mari probleme cu care se confruntă justiţia din RM la moment?

V.C.: Sunt multe probleme. Multe, pentru că schimbările dor și este specific oricăror schimbări să existe o rezistență, o opunere anume. Există aceste opuneri din diferite direcții, dar avem și un suport bun în Guvern și la Parlament. De aceea, cele mai importante schimbări sau proiecte de legi sunt susținute și sunt aprobate. Nu avem întotdeauna acoperirea financiară dorită pentru a produce o schimbare. Totodată, cu cât este la o distanță mai mare de centru o acțiune, cu atât mai greu se implementează și e mai puţin controlabilă. Ca și un ecou – la o distanță mai mare îl auzim mai rău. Așa e și cu acțiunile noastre – cu cât sunt mai departe, chiar dacă vizează aceeaşi instituție, cu atât mai greu se implementează. Uneori avem impresia că strigăm și nu mai avem răspunsul din acea fântână, unde încercăm să transmitem unele mesaje. Este o problemă. Trebuie să recunoaștem că și integritatea rămâne a fi una din problemele care credem noi că o vom depăși. Nu pot să nu enumăr aici şi  calificarea, şi specializarea, dar și cultura. Cultura aș pune-o în capul listei, pentru că este un lucru asupra căruia trebuie să lucrăm cu tinerele generații încă începând de la școală.

IMG_5518

T.: Cum poate fi restabilită credibilitatea justiţiei, încrederea oamenilor în justiţie?

V.C.: Prin acțiuni concrete, așa cum am demonstrat în acești doi ani. Acțiuni ferme, bine determinate și cu rezultate pe care cetățeanul nostru să le înţeleagă. Atunci când vorbim de rezultate, vorbim nu doar de cele raportate la televizor, dar şi de situaţiile când cetățeanul merge într-o instituție, vede că aceasta lucrează mai bine, că justiția își spune cuvântul, că este una înțeleasă, bine comunicată, transparentă, dar și că cetățeanul este tratat ca atare, ca și cel care este fundamentul acestei societăți, a acestui stat.

T.: Sunteţi ministru al Justiţiei de mai bine de doi ani. Ce aţi reuşit în această perioadă din cele ce v-aţi propus iniţial?

V.C.: Foarte multe, dar nu tot. Tot timpul mai apar și idei noi. Am venit cu o listă de anumite priorități, ținea de gradul înalt de realizare a strategiei, de unele proiecte și idei pe care le aveam eu și care se materializează chiar acum. Cel mai important lucru pe care nu l-am realizat e faptul că nu am reușit să convingem partenerii străini să finanțeze justiția – este o problemă  pentru mine personal și pentru colegii din Minister. Doi – nu am reușit să convingem toate segmentele societății noastre că există deplinul angajament să facem lucrurile să se schimbe în justiție. Uneori avem impresia că această neînțelegere este datorită faptului că sunt și alte interese – politice sau de altă natură. Nu se vrea să se înțeleagă sau poate că este mai interesant să comunici despre probleme decât despre lucrurile bune care se fac, decât a încuraja bunele schimbări ce se produc. Cred că aceasta este încă una din nereușite și urmează să mai lucrăm la înlăturarea ei. Pe de altă parte, ne bucurăm că se menţine trendul crescător ce arată că cetățenii noștri acceptă ideea că lucrurile se fac bine. Aceasta ne face şi pe noi să fim optimiști.

IMG_5525

T.: Ce priorităţi aveţi pentru perioada imediat următoare şi ce planuri de viitor?

V.C.: Deci, una din priorități este Legea cu privire la reducerea presiuni față de mediul de afaceri din partea organelor de drept. Vrem să ducem la capăt Codul de procedură civilă în partea ce ţine de simplificarea procedurilor și introducerea procedurilor electronice. Acelaşi exercițiu îl vom repeta și în Codul Penal. Ne propunem şi simplificarea Codului de procedură contravențională în partea ce ţine de proceduri. La fel, urmează şi realizarea calendaristică, așa cum e planificată, a implementării hărții judecătorești. Noua strategie de reformă a sectorului justiției trebuie să o realizăm în termenul convenit, iar PNADO – să fie aprobat. Acestea sunt prioritățile imediat următoare și pentru primele luni ale anului 2018. Toate acestea arată că avem o agendă destul de încărcată.

T.: Vă mulțumim!

Andriana Cheptine 

Sondaj

  • Ce așteptați cel mai mult în 2021?

    View Results

    Loading ... Loading ...