În cadrul unui interviu acordat portalului TRIBUNA, preşedinta Comisiei protecţie socială, sănătate şi familie a Parlamentului, Valentina Buliga, ex-preşedinta Comisiei politică externă şi integrare europeană, a vorbit despre proiectul Bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul viitor, reforma sistemului de pensii, ce nou va aduce în relaţiile cu UE iniţiativa de introducere a obiectivului de integrare europeană în Constituţie, cum se va expune asupra politicii externe a RM faptul că anul 2018 va fi unul electoral, dar şi despre alte aspecte importante.

T.: Dna. Buliga, la ce etapă este proiectul Bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul viitor?

V.B.: Proiectul bugetului este în proces de avizare la ministerele de resort. Din câte cunosc, Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, în baza politicilor elaborate şi împreună cu Casa Naţională, lucrează la acest document. În Parlament încă nu a ajuns, de aceea suntem în aşteptare. Exact unde el este astăzi, nu pot să vă spun, pentru că este un proces, fiind distribuit la mai multe autorităţi, urmează procesul decizional, dezbateri etc. De aceea, când va veni în Parlament sper să vă ofer mai multe detalii.

T.: Cum se explică faptul că indexarea pensiilor a fost făcută cu anticipare, din toamnă, dar nu în aprilie cum se făcea de obicei?

V.B.: Nu este vorba de indexare, ci este vorba de o majorare a pensiilor sau mai bine zis o valorizare a pensiilor pentru persoanele care şi-au stabilit pensia în perioada 2009-2011, pentru că a fost o hotărâre de Guvern unde a fost eşalonată de fapt această procedură. Ţinând cont de faptul că la Bugetul asigurărilor sociale au venit contribuţii suficiente pentru ca această normă să fie realizată, s-a propus ca, începând cu 1 noiembrie, să fie valorizată pensia pentru circa 60 mii de pensionari, care şi-au stabilit pensia în anii 2009 – 2011.

T.: Reforma sistemului de pensii operată acum un an, dă deja rezultate? Sunt careva probleme în implementarea ei?

V.B.: Săptămâna aceasta am avut, în cadrul Comisiei, audieri publice despre reforma sistemului de pensii, care a fost un act de voinţă politică. Eu, ca ex- ministru, trebuie să spun că au fost mai multe încercări pentru a asigura de fapt sustenabilitatea acestui sistem, dar, neavând atunci suport atât în Guvern, cât şi în Parlament, lucrul acesta nu s-a întâmplat. De fapt, reforma în sistemul asigurării cu pensii, nu este un proces despre care să spui: l-ai început şi l-ai finalizat – este în funcţie de procesele economice, inclusiv din ţară. Este o reformă care dă deja roade acum şi în cadrul acestor audieri a fost menţionat impactul ei.

Vreau să vă spun că, datorită noii formule de calcul a pensiilor, care a intrat în vigoare, deja se simte o creştere a mărimii medii a pensiei pentru limita de vârstă. Spre exemplu, în forma anterioară, la 1 octombrie 2016 era de 1304 lei, acum, la 1 octombrie 2017 – 2119 lei. Adică, deja această formulă de calcul este una foarte bună. La fel, acest procedeu de valorizare a adus o modestă majorare – de la 1 noiembrie la fel îşi va aduce rostul. Pensia minimă a fost legată de minimul garantat – un indicator care pentru prima dată a fost aprobat în Legea cu privire la ajutorul social. Este foarte bine că noi deja vom avea un indicator spre care tindem şi cunoaşteţi că el se va mai indexa în fiecare an. Formula de indexare, unificarea anumitor condiţii, preluarea procedurii de stabilire a pensiei pentru cei care au fost în sistemul de protecţie nu au cum să nu dea rezultate. De aceea, roadele deja se văd. Poate ne dorim mai mult, dar totul depinde de cum noi o să multiplicăm veniturile la buget.

Ne-am propus în cadrul acestei audieri să venim după aprilie 2018, ca să vedem deja într-o analiză mai amplă impactul acestei reforme asupra valorii pensiilor, asupra sustenabilităţii sistemului.

T.: Dvs., aţi fost preşedintă a Comisiei pentru afaceri externe şi integrare europeană a Parlamentului. Cum aţi caracteriza relaţiile actuale ale RM cu UE?

V.B.: Relaţii prietenoase și  pragmatice. Eu am fost şi Preşedinte al Delegaţiei RM la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. De fiecare dată, am văzut o atitudine prietenoasă, dar mult mai pragmatică decât anterior. Uniunea Europeană ne sprijină, dar depinde de noi, cei de la Chişinău, cum vom realiza acele angajamente pe care le avem în Acordul de Asociere, acele măsuri care vin să ne apropie de standardele europene din diferite domenii. Trebuie să continuăm să demonstrăm de fapt, că noi suntem parteneri serioşi şi ne facem temele de acasă, respectăm angajamentele pe care le-am avut, facem reforme, ca să îmbunătăţim funcţionalitatea mai multor instituţii, să asigurăm ordinea de drept, să avem instituţii puternice, respectarea drepturilor omului şi atunci, cu adevărat, încrederea în noi va fi cea pe potriva aşteptărilor noastre.

T.: Ce nou va aduce în relaţiile cu UE iniţiativa de introducere a obiectivului de integrare europeană în Constituţie?

V.B.: Eu, personal, cred că a venit timpul ca în Constituţia RM să fie specificat, prevăzut unde trebuie să ajungă ţara noastră, nivelul de dezvoltare europeană. La moment, este creat un grup de lucru, trebuie analizată posibilitatea încorporării în legea fundamentală a RM, există proceduri legale, juridice. Totodată, eu sunt ferm convinsă că trebuie să avem această opţiune pentru ca să nu poată nicio guvernare schimba vectorul de dezvoltare al RM. UE este pentru noi un partener sigur, o piaţă mare de desfacere, un model de dezvoltare, un model de respectare a drepturilor cetățenilor.

T.: Care sunt cele mai mari restanţe în implementarea Acordului de Asociere RM-UE şi cum pot fi ele depăşite?

V.B.: Fiecare instituţie, fiecare minister îşi are propria agendă, ca să nu avem restanţe. Avem pachetul legislativ, conform programului de activitate al Parlamentului şi Guvernului, avem legi-cadru, care trebuie votate pentru consolidarea mai multor instituţii, fortificarea capacităţilor statului, asigurarea competitivităţii şi competiţiei în instituţii financiare şi bancare puternice. Nu am agenda parlamentară în faţă, dar ceea ce este clar, e că noi avem acest angajament specificat atât în programul legislativ, cât şi în a doua Foaie de parcurs. Ministerul de externe şi Comisia guvernamentală, Comitetul pentru integrare europeană din cadrul Parlamentului – sunt instrumente de control, ca să nu avem întârzieri, să fim în pas cu timpul şi, totodată, să transpunem directivele UE, prevederile Acordului de Asociere în multe legi naţionale. Eu cred că o să reuşim. Chiar dacă sunt unele restanţe, din diferite motive, le vom elimina.

T.: Cum aţi caracteriza relaţiile actuale moldo-ruse şi ce ar trebui de întreprins pentru dinamizarea acestora?

V.B.: Cât mai multă comunicare şi respect reciproc între ambele ţări. Eu am considerat şi voi considera că Federaţia Rusă este un partener al nostru, economic, unde muncesc mulţi cetăţeni de-ai noştri. Decizia noastră de integrare europeană nu trebuie să fie motiv de supărare între ţările noastre. E nevoie să fie respectate de FR anumite tratate internaţionale, care vizează atât integritatea, cât şi suveranitatea RM.

T.: Este posibil ca Moldova să aibă concomitent relaţii bune şi cu Rusia, şi cu UE sau e vorba de doi vectori ai politicii externe total incompatibili?

V.B.: Integrarea în UE nu înseamnă eliminarea relațiilor cu alte țări care nu fac parte din Uniune. Eu sunt sigură că putem avea relaţii şi cu FR, cu atât mai mut că am avut aceste relaţii, le-am avut şi trebuie consolidate, dar pe principiul de respect reciproc, pornind de la respectarea angajamentelor internaţionale şi a intereselor RM.

T.: Anul 2018 va fi un an electoral. Cum se va expune acest lucru asupra politicii externe a RM?

V.B.: Clar că fiecare an electoral încetineşte într-un fel din mersul reformelor, asta deja este o experienţă. Îmi doresc nespus de mult ca toate partidele politice să respecte legislaţia în vigoare, campania electorală să dureze atât cât prevede Codul electoral şi legile RM, iar întreg anul să muncim în continuare, aşa cum am muncit şi în 2016, 2017 pentru ridicarea nivelului de bunăstare al oamenilor, pentru îmbunătăţirea infrastructurii, pentru competitivitate în agricultură, acces la servicii sociale de sănătate, iar 60 zile să facem campanie electorală şi să concurăm pentru viitorul Parlament. Aşa mi-aș dori și ar fi ideal, cred că aşa şi trebuie să facem.

T.: Care, în opinia Dvs., sunt cele mai mari pericole de ordin extern pentru RM la moment?

V.B.: Riscurile care sunt în lume sunt şi ale noastre. RM este o ţară mică, care are propriile probleme şi interese, trebuie să ducem o politică în aşa fel, ca aceste riscuri mai puţin să planeze asupra RM. Depinde de capacitatea politicienilor, de capacitatea Guvernului şi a Parlamentului. Îmi doresc foarte mult ca toată clasa politică să iubească Moldova şi să se gândească că trebuie să asigurăm pacea, liniştea şi stabilitatea în ţară, iar riscurile să încercăm, inclusiv prin vocea noastră, prin votul nostru, să le diminuăm.

T.: Ce şanse sunt ca Moldova să continue calea integrării europene şi după următoarele alegeri parlamentare?

V.B.: Îmi doresc nespus de mult ca acest lucru să se întâmple. Partidul Democrat din Moldova va depune maximum de eforturi ca acest curs să fie continuat. Nu avem un alt model mai bun de dezvoltare pentru RM. Îmi doresc nespus de mult ca cetăţenii RM, inclusiv partidele politice, să înţeleagă că noi nu avem dreptul să ne jucăm cu viitorul european al RM.

T.: Vă mulţumim!

Andriana Cheptine