În cadrul unui clasament convenţional, TRIBUNA se referă la cele mai mari deziluzii trăite de alegători.

Pe primul loc în clasament este deziluzia de după proclamarea independenţei. „După proclamarea independenţei, majoritatea cetăţenilor Republicii Moldova au crezut că, în condiţii de democraţie, vor trăi mai bine. Şi, într-adevăr, Moldova pornea cu una din primele şanse dintre statele ex-sovietice de a înregistra progrese în dezvoltarea sa ca stat democratic. Dar, în scurt timp, s-a văzut că noul stat nu avea nici capacităţile, dar nici voinţa necesară pentru a face un salt decisiv spre un trai mai bun, rămânând să se bălăcească într-o interminabilă tranziţie”, notează sursa.

Pe locul doi este deziluzia de după războiul de pe Nistru. „Când a izbucnit conflictul de pe Nistru în 1992, mulţi cetăţeni s-au ridicat, mânaţi de un patriotism sincer, de dorinţa să-şi apare ţara. Unii şi-au jertfit viaţa, alţii – sănătatea, dar în anii următori s-a dovedit că statul, politicienii nu au fost în stare să aprecieze jertfa lor, provocând întregii societăţii o mare deziluzie”, se spune în materialul citat.

Pe locul trei este deziluzia de pe urma guvernării agrariene. „În urma alegerilor parlamentare din 1994, la putere în Moldova au venit agrarienii, obţinând 56 de mandate de deputat din 101. Aceştia au fost susţinuţi în mare parte de oamenii care şi-au dorit relansarea agriculturii ca o primă condiţie pentru un trai mai bun. Dar agrarienii nu doar că nu au fost în stare să răspundă acestei aşteptări a societăţii, ci, prin acţiunile lor, au aprofundat şi mai mult criza generală ce începea să se prefigureze în Moldova”, mai notează sursa.

Notă: Varianta integrală a clasamentului poate fi accesată la acest link.

Cristina Pendea