În cadrul unui interviu acordat portalului TRIBUNA, vicepreședintele Partidului „Platforma Demnitate și Adevăr” (PPDA), Alexandru Slusari, a vorbit despre problemele economice ale țării, propunerile partidului ce țin de domeniul social-economic, reforma sistemului de pensionare, dar și despre susţinerea producătorilor autohtoni.

T.: Domnule Slusari, aș vrea să vorbim despre problemele economice ale țării, mai ales că în ultimele luni Platforma DA a venit cu mai multe propuneri ce țin de domeniul social-economic. Să începem cu știrea recentă privind semnarea contractului de furnizare a energiei electrice cu Hidrocentrala de la Cuciurcan. Pretinsul președinte al Transnistriei, Vadim Krasnoselskii a menționat că acest lucru s-a produs datorită lui Dmitrii Rogozin.

A.S.: Deci, s-a înțeles cine este ministru al economiei la noi în țară! Acum trei luni s-au desfășurat mai multe tendere privind procurarea energiei electrice și toate în prezența reprezentanților Comunității Energetice Europene. Dar acest lucru s-a făcut doar ca să se arunce praf în ochi, pentru ca mai apoi toate „mărunțișurile” valabile pentru țările civilizate, cum ar fi transparența decizională și consultările publice, să fie aruncate la coș. Interesele meschine ale unui clan mafiot s-a pus mai presus decât toate valorile europene. Băieții s-au înțeles „на  троих” – Plahotniuc, Dodon și Rogozin.

Procurarea de la „Moldavscaia GRĂS” a energiei electrice (în proporție de 70% din tot volumul energiei livrate) va contribui la creșterea datoriilor Moldovei pentru gaze față de Gazprom, dat fiind faptul că Transnistria nu achită consumul gazelor naturale. Deja există o adresare oficială a concernului rus în instanța de judecată privind încasarea de la Moldova Gaz  a circa 769 mln. dolari pentru un volum de gaze, pe care populația din partea dreaptă a Nistrului nu l-a consumat. Oficialii noștri, de la viceministrul economiei și până la Președintele Dodon, susțin că concernul rus va contabiliza gazele consumate de Hidrocentrală separat și costurile acestora nu vor fi puse pe umerii cetățenilor de pe malul drept al Nistrului. Dar unde este fixat acest lucru? În contractul încheiat între Gazprom și Moldova Gaz nu există o asemenea stipulare. Așadar, în aspect juridic, noi nu suntem protejați. Pe de o parte avem asigurări verbale ale persoanelor, care nici nu sunt măcar factori de decizie, pe de altă parte deja sunt cereri de chemare în judecată pentru Moldova Gaz, de la care Gazprom cere achitarea tuturor datoriilor pentru gazele naturale, fără a face delimitarea între malul stâng și cel drept al Nistrului.

T.: În acest context, care ar fi logica semnării contractului cu Întreprinderea „Молдавская ГРЭС»? 

A.S.: S-a vorbit despre existența riscului precum că compania de furnizare a energiei electrice „DTEK Traiding” nu poate garanta livrarea volumului suficient de energie în țara noastră în legătură cu criza energetică din Ucraina. Dar nu a fost prezentat nici un document oficial în acest sens de la compania respectivă. Mai mult, nimeni nu cunoaște care vor fi consecințele juridice în cazul modificării contractului cu această companie. Dacă Energocom va solicita micșorarea semnificativă a volumului furnizat al energiei electrice, nu vom achita noi penalitatea drastică pentru modificarea unilaterală a contractului?

Reieșind din toate cele expuse, putem constata că, în cel mai obscur mod și cu viteză cosmică, un grup foarte restrâns de oameni a decis pentru trei milioane de cetățeni. Ce motive personale economice stau la baza  acestei decizii, noi putem doar să ghicim. S-ar putea ca în acest fel Plahotniuc să achite polița autorităților ruse, care controlează Hidrocentrala de la Cuciurgan, pentru acceptul lui Vasile Botnari în funcția de șef la Moldova Gaz. Foarte probabil că în scurt timp vom afla că la mijlocul schemei de furnizare a energiei electrice apare o nouă firmă-intermediar. Într-un stat capturat orice este posibil. Cert este că regimul încă o dată a demonstrat că, în spatele paravanului foarte subțire cu stele europene, se ascunde fundamentul mafiot.

T.: Guvernarea afirmă că economia Moldovei se dezvoltă vertiginos și aduc cifre statistice privind majorarea încasărilor la buget și creșterea exportului.

A.S.: Am impresia că la GBC se află un centru special, care este responsabil pentru manipulări și pregătirea materialelor de propagandă. Acest lucru este cu atât mai ușor de realizat, cu cât toate instituțiile mass-media audiovizuale cu acoperire națională se află sub controlul regimului de la guvernare. Iată de ce se creează acest tablou triumfalist. Dar dacă e să analizăm cifrele la rece, situația devine cu totul alta.

Creșterea încasărilor la bugetul public național trebuie să fie privită în primul rând, comparativ. La începutul anului 2016 economia țării s-a prăbușit în urma jafului bancar, a devalorizării semnificative a valutei naționale, a lipsei politicii bugetar-fiscale pentru anul 2016 și a stopării finanțării externe. În condițiile incertitudinii politice, funcționarii responsabili pentru acumularea veniturilor în vistieria statului erau mai mult preocupați de viitorul carierei și de propriile buzunare. După așa cădere semnificativă, orice guvernare ar veni, fie și autoritară, va constata inevitabil o oarecare creștere economică. Altă întrebare este calitatea acestei creșteri. Aici noi vedem că majorarea veniturilor bugetului public național este asigurată în primul rând prin ridicarea considerabilă a cotelor accizelor, amnistia parțială pentru  legalizarea autoturismelor cu numere străine, introducerea contribuțiilor de asigurări sociale pentru mai mulți militari și funcționarii altor organe de forță și creșterea salariilor în sectorul privat, impusă de riscul sporit al angajatorilor de a pierde și ultimii salariați. Eu sunt convins că peste două-trei luni, când vor fi comparate perioadele semestriale ale anilor 2016 și 2017, cifrele vor fi mult mai modeste.

T.: Dar, spre exemplu, numărul locurilor de muncă creşte. Cel puţin, aşa se spune…  

A.S.: În anul 2016, conform statisticilor oficiale, au fost lichidate sau trecute în economia tenebră aproape 20 mii de locuri de muncă. Totodată, raportul Curții de Conturi denotă  că în țară au rămas doar, aproximativ, 453 mii de contribuabili. Sper că aici s-a strecurat o greșeală tehnică. În caz contrar, trebuie să vorbim serios despre o catastrofă, referindu-ne la numărul mic de plătitori ai contribuțiilor sociale și circa 700 mii de pensionari. Apropo, mulți pensionari au așteptat majorarea pensiilor, promisă de guvernare, cu 37%. În realitate, o bună parte de oameni în etate nu au obținut nici măcar indexarea pensiilor, dat fiind faptul că din considerente pur matematice ei au pierdut dreptul la ajutor social în sumă de 180 lei.

T.: Aveți altă strategie în ce privește reforma sistemului de pensionare?

A.S.: Platforma DA consideră că așa zisă reforma pensionară este implementată în mare pripă și este contrară intereselor oamenilor. Se majorează vârsta de pensionare, dar actualii  pensionari  nu obțin valorizarea promisă. Totodată, noi avem peste jumătate de milion de pensionari, care primesc pensii mai mici decât coșul minim de consum. Platforma DA a propus alt concept, similar cu cel care se implementează în Ucraina. Sarcina numărul unu trebuie să fie creșterea tuturor pensiilor până la minimul de existență. Astfel noi am garanta un trai minimal decent, stipulat în art. 47 din Constituția RM. Dar în ceea ce ține de acumularea mai multor venituri la bugetul asigurărilor sociale, este necesar să ne axăm pe detenebrizarea, deoffshorizarea și debirocratizarea economiei. Toate acestea însoțite de reforma justiției și reforma administrației publice centrale. Doar așa vor fi generate creșterea vertiginoasă a numărului locurilor de muncă și majorarea salariilor oficiale.

T.: Cum apreciați tendințele în domeniul exportului, a comerțului exterior?

A.S.: Foarte periculoase! Acum câteva zile unul din posturile de televiziune din holdingul lui Plahotniuc a trâmbițat că exportul mărfurilor din Republica Moldova în primele 4 luni ale anului curent a crescut cu 14,7%, comparativ cu perioada similară a anului 2016. Dar nu a fost rostit nici un cuvânt despre faptul că în luna aprilie 2017 exportul a scăzut brusc, cu 27,3 %, față de luna precedentă și cu 13,6%, comparativ cu luna aprilie 2016. Mai mult, în  ianuarie-aprilie 2017 a fost înregistrat un record al deficitului balanței comerciale. Importul a depășit exportul cu 709,8 mln. dolari SUA! Acest lucru este cauzat, în mare parte, de continuarea agravării situației în care se află producătorii autohtoni.

T.: Apropo de producătorii autohtoni. Nu demult Platforma DA a venit cu un set de propuneri privind susținerea acestora.

A.S.: Soluționarea acestei probleme stringente necesită un șir de acţiuni și, în primul rând, un sprijin real și eficient al producătorilor autohtoni în competiția lor inegală cu importatorii monopolişti și concurența neloială, stimulate de instituțiile capturate ale statului.

Înregistrăm astăzi un volum dublu de importuri (monopolizate preponderent de favoriții guvernării), față de exporturile, restricționate în marea lor parte, ca urmare a unor politici iresponsabile, de pe urma cărora profită atât exponenții puterii, cât și cei ai așa-zisei opoziții geopolitice.

În aceste circumstanțe, Platforma DA, fiind în permanent dialog cu producătorii autohtoni din diverse domenii și mereu alături de năzuințele acestora, a propus un set de acțiuni menite să protejeze fără întârziere întreprinderile ce produc mărfuri în Republica Moldova, chiar și fără alocarea suplimentară a mijloacelor financiare bugetare.

T.: Enumerați punctual cele mai importante acțiuni, care trebuie întreprinse după părerea Dvs.?

A.S.: 1. Modificarea legii privind comerţul interior prin obligarea supermarketurilor să expună pe rafturi produse agroalimentare din fiecare categorie a nomenclatorului mărfurilor care se produc în Republica Moldova în volum de cel puțin 51%.

2. Aplicarea metodelor tarifare admisibile în cadrul Organizaţiei Mondiale de Comerţ în scopul limitării importului mărfurilor care se produc în Republica Moldova. Mă refer aici la introducerea taxelor vamale de protejare și cotelor la import în situații când atestăm o creștere masivă a importului din orice țară. Anul trecut asemenea măsuri au fost aplicate pentru unele produsele lactate și din carne, importate din Ucraina. Însă, cu părere de rău, guvernarea le-a anulat, începînd cu anul 2017. Datele statistice arată că importul produselor lactate din țara vecină a crescut brusc în câteva luni cu peste 30%.
3. Modificarea legislaţiei privind achiziţiile publice prin stabilirea obligativității procurării în cadrul acestora doar a produselor agroalimentare autohtone, excepție constituind doar produsele ce lipsesc pe piață.
4. Aprobarea urgentă a legii privind informarea consumatorilor, care să prevadă că ambalajul pentru toate mărfurile comercializate în Republica Moldova trebuie să conțină (în conformitate cu Directiva Uniunii Europene 1169/2008) informația obligatorie în limba română.
5. Contracararea tuturor schemelor ilegale de contrabandă, care stimulează  semnificativ concurența neloială și pierderea unor imense venituri bugetare.

Toate aceste propuneri Platforma DA le-a înaintat trei luni în urmă. Dar guvernarea era și este preocupată de schimbarea sistemului electoral. Soarta producătorilor autohtoni, precum și soarta altor categorii de populație, nu-l interesează pe Plahotniuc, atunci când apare riscul de a pierde puterea.

T.: Ați atins problema economiei tenebre. În ce măsură ea amenință securitatea economică a Republicii Moldova?

A.S.: Economia tenebră constituie la ora actuală una dintre principalele probleme pentru securitatea economică a Republicii Moldova. Conform estimărilor experților naționali și internaționali, cota sectorului informal în țara noastră oscilează între 50% și 70% din Produsul Intern Brut, ceea ce înseamnă că în circuitul tenebru al economiei anual  sunt ascunse și necontabilizate de către autoritățile statale circa 70-90 mlrd. lei. În cazul legalizării acestui substrat economic, bugetul public național ar încasa în fiecare an, în formă de impozite, taxe și contribuții, minim 30 mlrd. lei, sau aproape încă un buget de stat.

Consecințele acestui fenomen sunt foarte grave pentru economia națională: pierderi enorme la buget, pensii și indemnizații sociale foarte mici, corupție endemică, concurența neloială, interesul scăzut al investitorilor, etc.

Bineînțeles că economia informală extinsă este un element indispensabil al statului capturat. Schemele criminale tenebre, cu utilizarea largă a offshorurilor, sunt stimulate și protejate de către puterea actuală, întrucât acestea asigură un flux semnificativ de mijloace financiare necontabilizate, preponderent în  numerar, din care sunt finanțați mii de demnitari, procurori, judecători, jurnaliști etc., aserviți regimului de guvernare.

T.: Acum câteva zile, Platforma DA a înaintat un șir de soluții în vederea dezlegării acestui ghem foarte complicat și dureros pentru țara noastră. Care sunt cele mai urgente modificări în domeniu?

A.S.: Platforma DA a analizat sub toate aspectele fenomenul economiei tenebre și, după consultări cu mai mulți experți, a venit cu un set de propuneri privind combaterea complexă a economiei tenebre, care îmbină stimulente pentru businessul legal, deoffshorizarea țării și sancționarea dură a evaziunilor fiscale. Sunt foarte multe, dar eu m-aș opri la cele mai importante, cum ar fi:

1. Dialogul cu mediul de afaceri legal. Fără colaborarea cu businessul legal este imposibil să luptăm cu economia tenebră. Să creăm o Platformă de dialog permanent cu toate asociațiile de antreprenori și să semnăm cu acest conglomerat de organizații ale oamenilor de afaceri un pact de colaborare, în care eradicarea economiei tenebre ar fi o prioritate.
2. Deoffshorizarea economiei. Interzicerea activității firmelor offshor în domeniile strategice ale economiei țării (sectorul bancar, asigurări etc.) și introducerea unui impozit special pentru tranzacțiile cu firmele offshor.
3. Înăsprirea semnificativă a sancțiunilor pentru activitățile economice tenebre, în special pentru achitarea salariilor în plic. Este absolut firesc că statul, după încheierea unui  contract cu mediul de afaceri privind condițiile atractive pentru activitatea antreprenorială și oferirea mai multor facilități, să aplice niște măsuri drastice împotriva activităților tenebre, a celor care procedează cu rea voință și nu doresc să iasă la suprafață. Toate sursele acumulate în urma aplicării acestor sancțiuni vor fi destinate plăților sociale.
4.   Desfășurarea unei reforme veritabile a administrației publice centrale cu micșorarea semnificativă a numărului organelor de control, după care toate autoritățile statale abilitate să devină parteneri adevărați ai businessului legal și, totodată, să aplice formula toleranța zero față de antreprenorii, care practică economia tenebră.
5. Stimularea businessului legal. Este necesar de propus niște stimulente, care ar micșora presiunea fiscală asupra afacerilor, precum și ar face mai atractivă activitatea oficială pentru antreprenori.

T.: Ce stimulente ați propune?

A.S.: Vă răspund, iarăși, punctual:

• Micșorarea contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii cu 6% și reducerea acestor contribuții  încă cu 3% pe parcursul următorilor doi ani;
• Micșorarea cu 2% a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală;
• Micșorarea impozitului pe venit până la 10%.
• Micșorarea cu 50% cotei impozitului pe venit în următorii 5 ani pentru întreprinderile micro, mici și  mijlocii din sfera producției, cu condiția că la întreprinderi sunt angajate minimum 3 persoane, iar salariul mediu pe întreprindere nu este mai mic decât salariul mediu pe țară.
• Introducerea în mai multe ramuri ale economiei (agricultură, comerț, IT etc.) a unui impozit consolidat, care va comasa la maxim numărul impozitelor și taxelor actuale, inclusiv simplificarea evidenței pentru aceste întreprinderi.
• Interzicerea pentru o perioadă de 2 ani a controalelor de orice tip (cu excepția cazurilor extraordinare) la întreprinderile nou-create, la societățile comerciale la care în ultimii 3 ani a avut loc cel puțin un control.

Suntem ferm convinși că, prin aplicarea complexă a acestor măsuri, noi, în 2-3 ani, vom micșora substanțial cota economiei tenebre, vom descătușa economia și vom atrage miliarde de investiții atât pe intern, inclusiv din partea conaționalilor noștri din diaspora, cât și pe extern.

Andriana Cheptine