În cadrul unei analize politice a portalului TRIBUNA, este analizată situația stranie legată de problema transnistreană, care s-a creat în ultimul timp.

„Pe filiera bilaterală a relațiilor Chișinău-Tiraspol, dacă și se mai întreprind careva acțiuni, acestea au un caracter mai mult formal; pe filiera formatului 5+2 activitățile au fost reduse la minimum ca să nu spunem că s-au stopat cu totul (cel puțin aceasta e impresia care se creează); discuțiile despre posibila trecere la coșul III (probleme politice, inclusiv cu referire la viitorul statut al regiunii transnistrene) nu se mai duc; oficialii de la Chișinău nu mai fac nici demers extern care s-ar referi la necesitatea respectării deciziei Summit-uluii OSCE de la Istanbul privind necesitatea retragerii trupelor și armamentului rusesc din Transnistria; au încetat până și discuțiile (oficiale și neoficiale) despre o posibilă federalizare a Republicii Moldova etc. Astfel, am ajuns să constatăm că, în ultima perioadă, problema transnistreană a fost menționată doar în contextul preconizatei modificări a sistemului electoral și a numărului de mandate de deputat ce ar trebui să revină regiunii respective”, se spune în analiza citată.

Potrivit sursei, „această tăcere suspectă dă motive pentru câteva presupuneri: Chișinăul renunță încet-încet la Transnistria, având probabil careva înțelegeri de nivel internațional; Chișinăul merge conștient pe calea înghețării oricăror relații cu Tiraspolul, înțelegând că la moment altă soluție mai bună nu poate fi; Chișinăul scade turațiile în procesul de reglementare a problemei transnistrene, având alte priorități; Chișinăul, de comun acord cu alți actori internaționali, inclusiv cu Ucraina și OSCE, pregătește o lovitură decisivă, care ar impulsiona procesul de reglementare a problemei transnistrene, iar acalmia relativă pe care o avem la moment este ceea ce se numește liniștea dinaintea furtunii”.

Notă: Versiunea integrală a analizei politice poate fi accesată la acest link.

Cristina Pendea