Săptămâna trecută, am avut fericita ocazie să vizitez Sfântul Munte Athos, iar în una din nopţi am stat în chilia călugărului Macarie, care de aproape 50 de ani e dedicat în totalitate celor sfinte. După slujba de seară, am avut o discuţie cu călugărul la diferite teme. Dintr-o vorbă în alta, am ajuns să-i povestesc şi despre modul în care e abordată religia de oamenii din Moldova, inclusiv de politicieni. În context, nu am scăpat ocazia să-l întreb pe călugăr ce crede el despre luptele politice, în general, despre politicienii care azi se declară evlavioşi, dedicaţi celor sfinte, iar mâine sunt gata să-şi sugrume aproapele.

Călugărul m-a ascultat atent, fără să mă întrerupă şi niciodată nu a cerut măcar un detaliu, măcar o denumire, măcar un nume. Mi s-a părut straniu acest lucru, or nu înţelegeam cum ar putea să-mi dea un răspuns, o opinie a sa pe marginea celor spuse de mine, dacă nu s-a interesat despre cine concret vorbesc. Când am terminat de vorbit, el mi-a spus un singur lucru: „Când taurii se bat, suferă broaştele”. Văzându-mă nedumerit, el a adăugat: „Taurii sunt sus, iar jos, la picioarele lor, sunt broaştele. Când taurii se avântă în luptă unul contra altuia, îşi mişcă picioarele şi calcă peste broaşte. Într-un final, taurii obosesc şi lupta încetează, dar jos multe broaşte au murit, strivite de copitele lor, iar altele au rămas schilodite pe viaţă”.

Mai multe despre politica moldovenească călugărul Macarie nu mi-a spus, dar, ulterior, cugetând asupra vorbelor sale, mi-am dat seama că, printr-o simplă frază, el mi-a dat o lecţie întreagă. De atunci, mă tot gândesc la taurii (politicienii) noştri şi, când îi văd umflându-şi muşchii, mă întreb: Câte broaşte (oameni simpli) vor strivi de această dată? Dacă taurii (politicienii) noştri ar privi în jos măcar o dată, acolo unde le sunt picioarele, ar vedea multe broaşte (oameni simpli) şi poate altfel s-ar comporta. Dar ei nu au timp să privească în jos. Ei se pregătesc de o nouă luptă, iar noi….

Igor Volniţchi