Subiectul sistemului electoral ce va fi aplicat în următoarea campanie electorală, cu siguranţă, este cea mai „fierbinte” temă de discuţie la moment. Iar dacă ar fi să sumăm opiniile şi propunerile ce se fac pe marginea acestui subiect, distingem cinci posibile scenarii ale evoluţiei situaţiei în continuare şi la ele mă voi referi în rândurile de mai jos.

Primul scenariu – Moldova va trece la sistemul electoral uninominal. O iniţiativă în acest sens a fost deja înregistrată de deputaţii Partidului Democrat în Parlament şi, judecând după declaraţiile celor din PD, există şanse reale ca aceasta să ajungă lege. Pentru aceasta e nevoie ca fie deputaţii din PD să-i convingă pe ceilalţi colegi din coaliţia majoritară să susţină proiectul (lucru care va fi greu de făcut, dat fiind refuzul liberalilor de a accepta acest sistem), fie să găsească voturi în afara coaliţiei majoritare, care ar substitui voturile liberalilor în cadrul procedurii de vot privind proiectul respectiv. Mai mulţi experţi cred că există şanse reale ca voturile respective să fie găsite.

Scenariul doi – dacă nu trece sistemul uninominal, nu e exclus să fie introdus sistemul electoral mixt. Acesta ar urma să fie o variantă de compromis între deputaţii democraţi şi deputaţii socialişti, care ar putea fi susţinuţi şi de unii deputaţi neafiliaţi. La moment, PD stă ferm pe poziţii şi pledează strict pentru sistemul uninominal, dar mai mulţi analişti şi lideri politici cred că miza reală a democraţilor e sistemul mixt. PD va trebui să meargă pe această cale dacă nu va găsi o majoritate care să susţină sistemul uninominal. Socialiştii, la rândul lor, s-au declarat categoric împotriva sistemului uninominal, dar lasă spaţii de interpretare atunci când sunt întrebaţi despre sistemul mixt.

Scenariul trei – dacă tensiunea în societate va creşte ca urmare a intenţiei de modificare a sistemului electoral (în cazul în care opoziţia îşi va duce intenţia la îndeplinire şi va organiza ample proteste) nu e exclus că o variantă de compromis va fi păstrarea actualului sistem electoral proporţional, cu introducerea în el a unor elemente caracteristice sistemului uninominal. Unele propuneri în acest sens au fost făcute deja de deputatul neafiliat Valeriu Ghileţchi şi de liderul comuniştilor, Vladimir Voronin. Potrivit acestora, alegătorilor ar putea să li se propună la votare liste de partid, dar, totodată, să li se ofere şansa să indice ce candidat din această listă ar vrea să treacă în Parlament din partea partidului respectiv. Astfel, alegătorii ar vota şi partidul, dar şi deputatul concret, lipsind practic în totalitate liderii politici de posibilitatea de a vinde locuri pe listă şi obligându-i să includă în liste personalităţi cu o bună reputaţie, profesionişti stimaţi în societate.

Scenariul patru – opoziţia reuşeşte să organizeze proteste de amploare şi în acest caz se modifică sistemul electoral, dar, la cererea oamenilor, se stabileşte clar că acesta va intra în vigoare nu la următoarele alegeri parlamentare, ci peste un ciclu electoral. Astfel ar fi eliminate suspiciunile că actuala putere modifică sistemul electoral pornind de la interesul propriu de a se menţine la guvernare.

Scenariul cinci – ca urmare a eventualelor proteste sau din alte motive, se renunţă la intenţia de modificare a sistemului electoral şi situaţia rămâne în continuare neschimbată. E un scenariu cu şanse de realizare mai mici, dar nu imposibil.

Pe care din aceste scenarii se va merge în continuare, vom afla în scurt timp. Poate în următoarele două-trei luni sau poate până la finele anului curent. Oricum, cred că, cel târziu la începutul anului 2018, regulile de joc pentru următoarele alegeri vor fi clare.

Igor Volniţchi