Sondajele de opinie efectuate în perioada campaniei electorale a alegerilor prezidenţiale arătau că Marian Lupu, liderul PD, ar fi putut acumula de la 9 până la 14%. Făcând o medie a acestor rezultate, putem deduce că pentru Marian Lupu ar fi putut vota circa 11-12% din alegători. În condiţiile în care Marian Lupu şi-a anunţat retragerea din cursa electorală pe ultima sută de metri a acesteia, e logic să ne întrebăm: Către cine au mers voturile sale?

Cel mai probabil, electoratul liderului PD s-a împărţit în patru părţi, mai mult sau mai puţin egale. Astfel, putem presupune că o pătrime din electoratul lui Marian Lupu a procedat exact aşa cum a îndemnat conducerea PD – a votat-o pe Maia Sandu. PD este poziţionat pe centrul eşichierului politic, iar în ultimii ani a promovat intens o politică îndreptată spre integrarea în Uniunea Europeană. În aceste condiţii, e logic să presupunem că acei alegători ai PD, care sincer îşi doresc integrarea Moldovei în UE şi, în plus, au calculat în ce caz eficienţa votului lor ar fi mai mare, au procedat exact aşa cum i-a îndemnat oficial conducerea formaţiunii – au votat pentru Maia Sandu. Probabil, ei ar fi procedat la fel chiar şi dacă nu erau îndemnaţi să-şi dea votul pentru Maia Sandu, pentru că liderul PAS este cel mai aproape de aspiraţiile lor electorale.

Un al doilea grup de alegători ai PD, care, de asemenea, se identifică ca pro-europeni, nu e exclus să fi votat cu Iurie Leancă. Or, unii analişti politici considerau că Iurie Leancă în aceste alegeri va acumula în jur de un procent din voturile alegătorilor. De aceea, e logic să se presupună că circa 2% din cele peste 3% acumulate de liderul PPEM sunt alegătorii lui Marian Lupu. Posibil, alegătorii respectivi au migrat spre Iurie Leancă, văzând un pericol pentru partidul lor în persoana Maiei Sandu, care a dat clar de înţeles că, dacă ajunge Preşedinte, va fi în opoziţie dură faţă de actuala guvernare, creată în jurul PD.

Al treilea grup de potenţiali votanţi ai PD e posibil să se fi regăsit în tabăra susţinătorilor lui Igor Dodon. Chiar dacă PD oficial promovează integrarea europeană, nu e un secret că un important segment din electoratul acestui partid este mai mult de stânga şi nu ar fi împotrivă dacă formaţiunea s-ar întoarce cu faţa spre Moscova. Aceşti alegători sunt alături de PD de la începuturi, iar la anumite etape ale istoriei sale, formaţiunea respectivă a promovat o politică considerată de mulţi pro-est. Doar disciplina de partid şi spiritul de echipă determina respectiva categorie să accepte pro-europenismul PD, însă, în momentul în care Marian Lupu s-a retras din cursa electorală, alegătorii respectivi au văzut în Igor Dodon cel mai apropiat exponent al intereselor lor.

Al patrulea grup de potenţiali votanţi ai lui Marian Lupu, se poate de presupus, pur şi simplu au completat rândurile celor ce nu au participat la vot. Puteau să o facă în semn de protest faţă de retragerea favoritului lor, dar puteau să o facă şi din lipsă de alternative.

Aşa sau altfel, dar PD şi personal Marian Lupu sunt acum în faţa unei mari provocări: cum să adune din nou într-un tot întreg acest electorat, care s-a dispersat în patru tabere. Nu este un secret că, până la declanşarea campaniei electorale, rating-ul lui Marian Lupu era sub 3%. Prin urmare, aproape 10% din electoratul pe care-l avea liderul PD la momentul retragerii sale din cursa electorală reprezenta rezultatul unei munci titanice, depuse de întreaga echipă a democraţilor în ultima perioadă. Întrebarea este: vor lăsa democraţii să se piardă rezultatele acestei munci sau vor găsi o modalitate pentru a le consolida şi a le dezvolta în perspectivă?

Igor Volniţchi