[ X ]
[ X ]
Important28 Octombrie 2016 10:00

(INTERVIU) Constantin Codreanu: „Am făcut pasul spre politică, pentru că îl văd nu doar necesar, ci și firesc

Constantin Codreanu, primul pe lista pentru diaspora la Camera Deputaţilor, înaintată de Partidul Mișcarea Populară (PMP), pentru alegerile din România de la 11 decembrie curent, a vorbit, în cadrul unui interviu pentru CURENTUL, despre recentul Marș al Unirii de la București, despre desemnarea sa în calitate de candidat la alegerile parlamentare, cât de important este pentru Republica Moldova să aibă un reprezentant în Camera Deputaților, pe cât de posibilă și necesară este ReUnirea în 2018, dar și alte aspecte ce țin de activitatea sa curentă și viitoare.

CURENTUL: Zilele trecute la București a avut loc Marșul Unirii. Care ar fi concluziile în urma acestei acțiuni, ce s-a reușit și câte persoane au participat?

Constantin Codreanu: Concluziile de după Marșul Unirii din 22 octombrie pot fi împărțite în două categorii, una pozitivă și alta negativă.

Prima – vâltoarea mediatică stârnită pe plan național și chiar internațional, privind subiectul Unirii. A doua – din păcate, altercația dintre unioniști și forțele de ordine cu care s-a încheiat marșul unionist a dat apă la moară antiunioniștilor. Nimic nu le putea servi mai bine teza privind lipsa de dorință a României de a aduce acasă Basarabia decât o imagine în care jandarmul român dă de pământ cu niște unioniști.

Indubitabil, calitatea de unionist nu garantează nimănui privilegii de vreun fel în raport cu instituțiile statului. Unioniștii, la fel ca neunioniștii, trebuie să respecte cadrul legal și să rămână în paradigma pașnică a luptei pentru reunificare. Indiferent de cât de mari și consistente sunt provocările.

C.: Fiind unul dintre cei prezenți acolo, ce s-a întâmplat, de fapt, și cum s-au văzut acele incidente la fața locului, care au fost intențiile celor prezenți?

C.C.: Incidentele au apărut după ce organizatorii Marșului Unirii au refuzat să meargă în Piața Victoriei, punctul final al Marșului, și au dorit să revină în Piața Universității.

Astfel de incidente trebuie evitate cu orice preț. Altfel, Mişcarea Unionistă va avea multe de pierdut ca imagine și ca oameni care să sprijine proiectul ReUnirii, iar opozanții celui de-al treilea Proiect de Țară al României, după integrarea în Uniunea Europeana și NATO, vor aplauda de pe marginea istoriei eșecul unioniștilor.

C.: De mulți ani sunteți printre fruntașii mișcării unioniste. Acum că, sunteți candidat la alegerile parlamentare din România, se vor schimba prioritățile Dvs., vă veți revizui agenda?

C.C.: Am făcut pasul spre politică, pentru că îl văd nu doar necesar, ci și firesc pentru lupta pe care o duc de ani buni, în vederea realizării unui ideal sfânt al nostru, al românilor de pretutindeni și din toate timpurile. Calitatea de parlamentar oferă pârghii mult mai eficiente în acest demers pe care ni-l dorim cu toții realizat în 2018. În plus, intenționez să fac pasul spre politică și în Republica Moldova odată ce va trece febra alegerilor prezidențiale. Lupta pentru ReUnire se duce pe două fronturi, atât la București, cât, mai ales, la Chișinău.

Sigur, să rămâi în sectorul civic este mult mai convenabil și cu mult mai puține bătăi de cap. Este ușor să stai deoparte și să spui că politicienii sunt de vină. Totuși, este clar pentru toată lumea că ReUnirea poate fi făcută doar urmând modelul german, cu actul care să consfințească acest proces votat în Parlamentele celor două state românești.

C.: În ultima vreme, tot mai mult se vorbește despre faptul că Unirea celor două state va fi realizată în 2018. Pe cât de posibil este acest fapt și care ar fi calea cea mai eficientă pentru ca obiectivul acesta să fie îndeplinit?

C.C.: Nu este doar posibil, ci și necesar. Trebuie să celebrăm Centenarul Marii Uniri, reeditând acel act istoric prin ReUnire. Așa cum spuneam și mai sus, calea este una singură – calea germană, cu Unirea votată în Parlamentele celor două state românești.

C.: Revenind la candidatura pentru diaspora în Camera Deputaților… de unde a venit propunerea și ce v-a determinat să luați această decizie?

C.C.: Prima dată, am ieșit în stradă pentru România, românism, istoria românilor, limba română și Unire acum 14 ani. Am fost printre acei care au dormit în celebrul Orășel al Libertății, care a existat între Președinția și Parlamentul Republicii Moldova. Nimic nu s-a schimbat de atunci și până acum. Am rămas la fel de dedicat cauzei românești.

În ultimii 5 ani, m-am implicat activ în tot ceea ce înseamnă Mișcarea Unionistă. Am început de jos, de la firul ierbii, ajungând să coagulez, alături de alți unioniști inimoși ai noului val, o serie de organizații non-guvernamentale unioniste. Împreună am contribuit, prin diverse acțiuni și proiecte, la creșterea semnificativă a numărului unioniștilor în Republica Moldova de la 2% la 35%.

A venit timpul să facem următorul pas pentru că, în fond, proiectul unionist e un act eminamente politic și e nevoie de unioniști sinceri, verificați de-a lungul anilor, care să ducă Unirea din stradă în Parlament. Trebuie să trezim la viață instituțiile statului român.

C.: De ce anume pe listele Partidului Mișcarea Populară?

C.C.: Partidul Mișcarea Populară este singurul partid care are stipulat în Programul său politic obiectivul Unirii. Deci, nu avea cum să fie alt partid.

În plus, PMP este condus de Traian Băsescu, singurul Președinte al României care a afirmat clar că Unirea cu Republica Moldova este pentru România al treilea obiectiv de țară după integrarea în NATO și în Uniunea European.

C.: Drept urmare a unei inițiative de la Marșul Unirii, liderul PMP, Traian Băsescu a devenit președinte de onoare al organizaţiei PMP din RM. Ce schimbări va aduce acest fapt pentru filiala PMP de la Chișinău.

C.C.: Traian Băsescu este, mai nou, și cetățean al Republicii Moldova. A mai rămas doar formalitatea depunerii jurământului. Era normal ca în aceste condiții, Partidul Mișcarea Populară Republica Moldova să facă acest demers prin care să îl roage respectuos pe președintele PMP să dețină și funcția onorifică de președinte al filialei de la Chișinău. Acceptul domnului Băsescu ne onorează și ne motivează să lucrăm și mai mult la consolidarea PMP Republica Moldova, chiar dacă, potrivit legislații moldovenești, noi nu ne putem înregistra oficial.

C.: La modul practic, ce presupune calitatea de membru al Camerei Deputaților care reprezintă diaspora? De ce ar fi bine ca RM să aibă un reprezentant în Camera Deputaților de la București?

C.C.: Un deputat ales din partea diasporei are ca obiectiv principal elaborarea de acte legislative care să contribuie la îmbunătățirea cetățenilor din afara României.

Pentru Republica Moldova, prezența unui reprezentant în Camera Deputaților a României este crucială. Mai ales dacă vorbim de un deputat născut în Republica Moldova. Nimeni nu va cunoaște și nu va face mai multe pentru populația de pe acest mal al Prutului decât un om care s-a născut pe aceste meleaguri.

Odată ajuns în Parlament, voi cere, alături de colegii mei, crearea în Guvernul României a unui Minister al Reunificării, cu un buget de 100 de milioane de euro, care să se ocupe nemijlocit de problematica relației cu Republica Moldova și care să pregătească ReUnirea din 2018. A venit timpul să trecem de la vorbe la fapte. Trebuie să eliminăm taxele consulare pentru noi, cei care trecem prin calvarul redobândirii cetățeniei române. Este revoltător ca redobândirea unui drept la care nu am renunțat niciodată să fie complementată de niște cheltuieli exagerate care fac și mai mare umilința la care suntem supuși.

Trebuie să ducem la bun sfârșit o serie de proiecte concrete – podurile fizice dintre cele două state, spațiul media comun, interconectarea energetică, puncte comune de trecere a frontierei, etc.. Nu în ultimul rând, este necesară crearea unui Fond de investiții care să aloce resurse pentru diverse proiecte implementate în Republica Moldova. Bani românești care să producă alți bani românești. Trebuie să trecem de la simpla idee de asistență pentru proiecte de reabilitare și reamenajare, la ideea de investiții pentru crearea de locuri de muncă și să stimulăm înființarea întreprinderilor cu capital românesc autohton. Cel mai elementar exemplu – pentru a stimula lansarea unei afaceri în care cineva investește 50.000 de euro, statul român vine cu o contribuție similară de 50.000 de euro și are grijă ca cetățeanul respectiv să nu fie condiționat politic în realizarea proiectului respectiv.

C.: Traian Băsescu a menționat anterior că „n-ar vrea să audă că persoanele care vor deveni parlamentari se vor muta la Bucureşti după alegerile din 11 decembrie”. Unde vă vom vedea mai des, după alegeri, la Chișinău sau la București sau, totuși, se preconizează mutarea?

C.C.: Chișinău și București, două inimi românești. Așa spune un celebru slogan. În cazul meu, se impune o adaptare: Chișinău și București, două case românești. Cu siguranță, calitatea de membru al Parlamentului de la București va cere să asist la ședințele legislativului dâmbovițean. Vreau să fiu parlamentarul care să nu aibă nici o absență la activ. E un reflex mai vechi, pe care mi l-am format în anii studenției.

În același timp, nu am cum să mă mut la București, în condițiile în care îmi doresc să le fiu util cetățenilor români din Republica Moldova. Voi face tot posibilul să împart șederile mele, în mod egal, între cele două capitale.

C.: În câteva zile cetățenii Republicii Moldova își vor alege Președintele. Care este poziția Dvs. în raport cu aceste alegeri și care e îndemnul Dvs. pentru cetățeni?

C.C.: Mi-am făcut cunoscută poziția înainte de debutul campaniei electorale și spuneam clar că voi vota în primul tur un candidat unionist, urmând ca, în turul doi, să merg pe mâna unui candidat anti-Igor Dodon. Însă, ținând cont de ultimele evoluții din campania prezidențială, marcată de eliminări și retrageri din cursă, s-ar putea să ne trezim cu surprize pe 30 octombrie.

Conducătorii proști sunt aleși de cetățenii care nu votează. De aceea, voi merge la vot și îi îndemn pe concetățenii mei să facă la fel.

Cristina Gurez

Sondaj

  • Ce partid a avut cea mai bună prestație în 2019?

    View Results

    Loading ... Loading ...