[ X ]
Editorial27 Iunie 2018 07:00

Moldova partidelor și „micii dictatori”

Republica Moldova traversează o perioadă destul de complicată din punct de vedere politic, economic, social și cultural.

Această situație s-a născut, a crescut și s-a înrădăcinat de-a lungul timpului cu participarea activă sau, după caz, pasivă a partidelor și mișcărilor politice, care sunt, de fapt, „principalii factori ai mișcărilor sociale și naționale, ai confruntărilor politico-ideologice, exprimînd prin activitățile și manifestările lor dezvoltarea societății” (I. Mitran, Politologia în fața secolului XXI, București, 1997).

Dezvoltarea societății în baza programelor și acțiunilor partidelor politice poate aduce rezultate atât pozitive, cât și negative.

Vom încerca să facem o mică analiză a trăsăturilor sistemului de partide și mișcări politice din Republica Moldova, pentru a vedea cum acest sistem a influențat asupra evoluției politice și sociale pe termen lung, adică de la înființarea statului până astăzi.

Suntem conștienți că problema este destul de complexă. De aceea, vom scoate în evidență doar câteva subiecte destul de importante, fără a pretinde la o explicație deplină a fenomenului.

Una dintre trăsăturile vădite ale sistemului de partide din Republica Moldova este caracterul fărâmițat al scenei politice. În istoria politică, de la obținerea independenței până în prezent, au existat aproape 80 de partide și mișcări politice (www.e-democracy.md). Dacă vom împărți acest număr de partide la cel al populației și la suprafața teritoriului Republicii Moldova, atunci vom vedea, presupunem, că deținem o întâietate mondială, fiind la o mare depărtare de restul statelor lumii (pentru o perioadă istorică atât de scurtă – 30 de ani). Această mare fărâmițare politică constituie o problemă destul de gravă, care are urmări politice și sociale dramatice pentru comunitate.

Este cunoscut faptul că „cu cât un sistem de partide orientate spre o ordine democrată este mai omogen, cu atât mai puțin este pusă în pericol instaurarea, dezvoltarea și consolidarea regimului democrat” (Juan J. Linz, The Breakdown of Democratic Regimes, London, 1978). În alte împrejurări, apar diverse mutații în natura regimului politic.

Această mutație s-a verificat limpede și în ceea ce privește Republica Moldova, unde regimul politic a alunecat, o dată cu trecerea anilor, spre un regim oligarhic și autoritar. Totodată, fărâmițarea scenei politice cauzează un înalt nivel de fragilitate a partidelor politice și a liderilor acestora, a acțiunilor și manifestărilor lor, precum și a regimului democratic.

Ținem să evidențiem și faptul că, în societatea contemporană, persistă o competiție neîncetată între tendința democrată și tendința antidemocrată. În această competiție, fărâmițarea scenei politice a favorizat ruperea echilibrului democrat în Republica Moldova. Lupta dintre mulțimea de lideri politici a stimulat tendințele autoritare și oligarhice, care se nasc, de fapt, nu în exteriorul, ci în interiorul sistemului politic. Ca urmare, s-au întărit forțele autodistructive ale societății, care au dat naștere unei mutații politice specifice, urmată de înghețarea procesului de consolidare a regimului democrat.

O altă trăsătură specifică sistemului de partide din Republica Moldova este caracterul autoritar al partidelor din care acesta este compus (www.bogdantsirdea.eu). Așa cum sînt constituite, organizate și administrate, partidele politice actuale se aseamănă mai mult cu un SRL mic, care își desfășoară activitatea după bunul plac al proprietarului (capul partidului). Ajunși în instituțiile publice, acești lideri politici se comportă la fel, adică fără o responsabilitate civică față de comunitate, cu care nu au, de fapt, nici o legătură directă.

Comportamentul liderilor de partid este atins de boala egoismului și aroganței, dar și de o indiferență față de valorile și principiile democrației, chiar dacă nu le resping teoretic. În fapt însă ei nu acceptă să fie pusă în discuție poziția și figura lor de lider, poziție pe care, de multe ori, o uzurpează. Deși nu își dau seama, liderii de partide care vădesc un asemenea comportament nu se deosebesc cu nimic de dictatorii cunoscuți de istorie. Ei demonstrează, prin acțiunile lor, că au frecventat cu succes „școala dictatorilor” și că au însușit bine materia (Silone Ignazio, La scola dei dictatori, Mondadori, Milano, 1963).

Un alt element caracteristic este tendința de autoconservare cu orice preț a liderilor politici, care este în contradicție cu lupta și cultura antioligarhică a societății.

Se știe că „nu există democrație fără un „ethos” puternic și larg răspândit. Democrația este nu numai un înveliș exterior de reguli în societatea în care trăim, ci și o atitudine internă a celor care contribuie la crearea regulilor sociale și a instituțiilor publice (Giorgio Napolitano, Gustavo Zagrebelscy, L’esercizio della democrazia, Torino, 2010). Acest „ethos” lipsește în activitatea partidelor din Republica Moldova, din care cauză nici unul dintre ele nu a reușit să devină „un partid de masă”.

Fărâmițarea scenei politice și lipsa democrației în cadrul partidelor politice a nimicit condițiile de care este nevoie pentru formarea unei elite politice capabilă să determine obiectiv necesitățile societății, să elaboreze programe de satisfacere a acestor nevoi și să aleagă strategii corespunzătoare de înfăptuire a programelor, al căror obiectiv final evident este creșterea și consolidarea democrației și a bunăstării sociale.

Noi credem că a venit timpul ca partidele politice să își vadă propria responsabilitate în fața societății din Republica Moldova pentru eșecul acțiunilor întreprinse, pe de o parte, în vederea dezmembrării vechiului regim totalitar-comunist, iar pe de altă parte, în vederea instaurării și consolidării unui regim democratic autentic.

Un pas de început, ar putea fi înlăturarea fărâmițării sistemului de partide. Așa ceva este cu putință prin unificare, deoarece nu vedem divergențe ideologice sau de program de reformare între multe partide, există numai niște ambiții personale de lider și comportamente de oligarh.

În încheiere, dorim să menționăm că crearea unui sistem de partide mai omogen în Republica Moldova ar crea condiții pentru: însănătoșirea și consolidarea partidelor politice, aprinderea unor discuții de program creative, unirea potențialului intelectual pentru căutarea unor căi de dezvoltare, cimentarea fidelității alegătorilor, creșterea și întărirea coeziunii sociale, închiderea multor „școli de dictatori”, înlăturarea confuziei în rândul electoratului în timpul alegerilor, formarea unor elite puternice și capabile să guverneze și să facă o opoziție eficace și constructivă, precum și creșterea simțului răspunderii civice. În alte împrejurări, nu poate supraviețui nici un partid, nu poate supraviețui nici democrația.

Partide politice din Republica Moldova uniţi-vă pentru apărarea DEMOCRAȚIEI!

Tudor Tomozei,

Octavian Bejan

Sondaj

  • Cine are nevoie de presă liberă în Moldova?

    View Results

    Se încarcă ... Se încarcă ...