[ X ]
Important13 Iunie 2018 16:00

Politolog: „Doar prin informarea obiectivă și comparată a proceselor geopolitice din regiune, moldovenii și-ar putea schimba opțiunile geopolitice”

Politologul Dionis Cenuşă a scos în evidență, într-o postare pe o rețea de socializare, subtilitățile simpatiilor pro-UE în rândul cetățenilor din Moldova.

După cum informează TRIBUNA, Dionis Cenuşă a menționat că „presa joacă un rol semnificativ în formarea simpatiilor externe ale populației” „Pe lângă canalele de transmitere a informației, controlate de Rusia sau prietenoase acesteia, contează cu ce acestea sunt umplute. În cazul simpatiilor față de UE am asistat la un proces complex de transformare a conținutului informației lansată de presa (in)direct susținută de regimul politic de la Moscova. Dar acest lucru a avut loc în paralel cu emanciparea geopolitică a proiectelor integraționiste ale Rusiei în regiune”, a precizat el.

În context, politologul a scos în evidență cinci momente:

„1. Punctul de pornire a fost lansarea Uniunii Vamale între Rusia, Belarus și Kazahstan, care a fost întemeiată în 2010. De atunci, o nouă formă de integrare alternativă a început să capete formă în limitele CSI, dar și în competiție cu procesul de integrare europeană lansat în 2009, odată cu funcționarea Parteneriatului Estic. Aceasta a început să lase amprente și pe percepția publică.

2. Sondajele care au măsurat atractivitatea integrării europene în rândul moldovenilor, încă din perioada PCRM și a lui Voronin, indică o descreștere graduală a simpatiilor pro-europene odată cu apropiere de anul 2010, când a fost lansată Uniunea Vamală, sub egida Rusiei.

3. Între 2003 și 2010, vectorul european depășea 60% din sprijinul moldovenilor. Adevărat, acest lucru avea loc în perioada Comuniștilor, cu câțiva ani înainte ca Rusia să-și lanseze proiectele integraționiste euroasiatice. Începând cu 2011, sprijinul pentru UE a scăzut pentru prima dată sub 50%. În mare parte, aceasta se datorează principiului comparării geopolitice care a început să fie setat și manipulat de către clasa politică moldovenească în spațiul public.

4. Cel mai longeviv format de măsurare a percepției publice din Moldova, asigurat de către IPP și Barometrul de Opinie Publică, demonstrează că chiar și în “perioada de aur” (2010-2013) a Alianțelor pentru Integrare Europeană, proporția simpatiilor europene a fluctuat, dar mereu au fost sub 55%. Astfel, deși exista consens pro-UE între diverse interese oligarhice, iar negocierea Acordului de Asociere și a regimului fără vize avansau fără probleme majore, vectorul european a trecut prin urcușuri și coborâșuri.

5. Desigur, dezinformarea rusească a influențat volatilitatea simpatiilor pro-europene după 2010, dar același lucru ar fi avut un impact mai mic dacă nu exista alternativa geopolitică pe care Rusia a creat-o în spațiul ex-sovietic. Această alternativă a evoluat de la Uniunea Vamală lansată în 2010 până la Uniunea Economică Euroasiatică funcțională din 2015. Deci pe lângă manipularea masivă la care a fost expus publicul moldovenesc prin intermediul mass-media controlată sau prietenoasă Kremlinului, un rol crucial a avut-o competiția geopolitică introdusă în regiune de către proiectele integraționiste euroasiatice de către Rusia. Această competiție geopolitică a fost încorporată în discursul public autohton”.

Potrivit lui, nu există o relație de cauzalitate între dezinformarea rusească și scăderea simpatiilor europene ale moldovenilor, ci mai degrabă una de corelație. „Mult mai mulți factori au influențat și continuă să influențeze viziunea moldovenilor despre UE și necesitatea avansării sau nu spre Vest. Vin cu această scurtă analiză cu scopul de a semnala că asistența europeană sau externă nu trebuie să vizeze pur și simplu capacitarea instituțiilor media cu bani, ci educarea și profesionalizarea acestora. Pentru a forma o viziune obiectivă despre UE, bazată pe beneficiile reale ale apropierii de această pentru moldoveni, este esențial ca media să poate reflecta și explica atât ceea ce se întâmplă în UE cât și ceea ce are loc în Uniunea Euroasiatică. Doar prin informarea obiectivă și comparată a proceselor geopolitice din regiune, moldovenii și-ar putea schimba opțiunile geopolitice”, a mai scris politolog.

Andriana Cheptine

Sondaj

  • Cine merită titlul „Politicianul anului 2018”?

    View Results

    Se încarcă ... Se încarcă ...