[ X ]
Editorial13 Februarie 2018 07:00

Strategia de rezervă a Partidului Democrat

La un moment dat se crease impresia că strategia Partidului Democrat din Moldova pentru alegerile parlamentare din acest an se va axa exclusiv pe integrarea europeană şi acest lucru era de înţeles în condiţiile în care democraţii şi socialiştii reuşiseră să polarizeze societatea între adepţii integrării europene şi adepţii integrării euro-asiatice. Această strategie, probabil, rămâne şi acum una de bază pentru apropiatul scrutin, dar, dat fiind faptul că relaţia dintre actuala guvernare şi factorii de decizie de la Bruxelles nu este dintre cele mai bune, nefiind excluse noi tensiuni în viitorul apropiat, democraţii au şi o strategie de rezervă. Cel puţin, aceasta este impresia ce se creează urmărind evoluţia lucrurilor din politica moldovenească.

Această strategie de rezervă ar putea avea la bază aşa-numita teorie a centrismului la care democraţii au apelat de nenumărate ori în trecut şi ea nu o dată le-a adus o poziţionare reuşită şi dividende politice semnificative. Dacă anterior democraţii jucau „cartea centristă”, situându-se între pro-europeni şi pro-ruşi, acum, dacă nu vor mai putea miza pe teza integrării europene, se vor situa între unionişti şi statalişti.

În ultima perioadă, curentul unionist s-a activizat destul de mult şi aici nu e vorba doar de partidele sau asociaţiile obşteşti unioniste, ci şi de aleşi locali şi chiar de simpli cetăţeni. În anul în care e marcat centenarul unirii de la 1918, mai multe localităţi au adoptat declaraţii simbolice de unire cu România. În replică, alte localităţi (mai multe la număr) au adoptat declaraţii în susţinerea independenţei Republicii Moldova. Această nouă polarizare a societăţii a făcut ca precedenta (pro-europeni şi pro-euro-asiaţi) să treacă pe un plan secund. Democraţii văd şi cu siguranţă înţeleg ce se întâmplă, dar, paradoxal pentru mulţi, nu întreprind nimic pentru a nu admite o polarizare care, la prima vedere, îi dezavantajează. Mai mult ca atât, surprinzător pentru mulţi, democraţii, care deţin întreaga putere în stat, se remarcă printr-o toleranţă avansată (la nivel de instituţii abilitate ale statului) faţă de acţiunile unioniştilor, iar aceasta întăreşte convingerea că PD are o strategie electorală de rezervă şi ea e bazată pe noua polarizare a societăţii.

Lunile următoare (martie şi aprilie) vor fi decisive pentru stabilirea strategiei electorale a PD. În martie, Comisia de la Veneţia (experţii căreia au efectuat recent o vizită la Chişinău) urmează să-şi dea verdictul privind sistemul electoral din Moldova. Dacă acest verdict nu va fi unul favorabil guvernării, cu siguranţă, va urma şi atitudinea corespunzătoare a factorilor de decizie de la Bruxelles. Aşa a fost şi în 2017 şi avem toate motivele să presupunem că respectiva corelare de poziţii între Comisia de la Veneţia şi factorii de decizie de la Bruxelles se va păstra şi în 2018. În aprilie, se aşteaptă prima tranşă din suportul financiar oferit de UE Republicii Moldova. Dacă aceasta, contrar declaraţiilor Premierului Filip şi ale vicepremierului Leancă, nu va veni, va fi un semnal clar că actuala guvernare nu va mai putea juca cartea pro-europeană în alegeri şi va trebui să treacă la strategia sa de rezervă. Cu atât mai mult că, dacă relaţia cu UE nu va merge bine, guvernarea va avea şi interesul ca integrarea europeană în genere să nu fie una din temele de bază în apropiata campanie electorală, deoarece, în acest caz, teza respectivă va avantaja opoziţia pro-europeană de centru-dreapta, ceea ce poate încurca definitiv cărţile puterii.

Dumitru Spătaru

Sondaj

  • Care instituţie de stat este cea mai coruptă? 

    View Results

    Se încarcă ... Se încarcă ...
Politica online