[ X ]
Important14 Septembrie 2017 10:00

(INTERVIU) Vitalia Pavlicenco: Dacă eram eu persoană șantajabilă sau fățarnică, mă scoteau pe două bețe din politică

În cadrul unui interviu acordat portalului TRIBUNA, președinta Partidului Național Liberal (PNL), Vitalia Pavlicenco a vorbit despre ponderea reală a curentului unionist în RM, ce părere are despre tentativele ce se fac în vederea unificării taberei unioniştilor, părerea sa despre inițiativa liberalilor ca în 2018 să propună modificarea Constituţiei şi votarea unirii în Parlament, ce planuri de viitor are PNL, dar și despre alte aspecte importante.

T.: Dna Pavlicenco, în opinia Dvs., care este ponderea reală a curentului unionist în RM?

V.P.: Puțin mai mică decât cea pretinsă de europeniști, pentru că opțiunea europenistă și cea unionistă se și suprapun. Am invocat, în mai multe interviuri, că încă în 2008, conform unui sondaj comandat unor experți din Țările Baltice de către Institutul Republican Internațional al SUA în Republica Moldova, sondaj pentru care fiece partid putea solicita părerile celor intervievați pentru încă două întrebări (PNL le-a pus legat de Reunirea cu România și de NATO), s-au pronunțat 28 la sută proUnire și 10 procente de oscilanți. Deci – erau atunci între 33 și 38. Mai târziu au fost, în alte sondaje, și peste 50 la sută avându-i în vedere și pe cei aflați deja în Europa), dar cele făcute de instituții „consacrate” (spun ironic) de la noi arată circa 30. Adică, arată cam tot pe acolo, ca în 2008. Altceva e că votul nu se dă așa, ci se dă „un vot util”, care ne joacă tuturor festa de 25 de ani. Eu cred că – în pofida sau chiar din cauza dezamăgirii populației urmare a guvernărilor proaste și cufundate în corupție – acum avem peste 40, dar poate și mai multe procente. Domină, însă, stereotipul că „dacă am spune deschis că suntem unioniști, vom avea mai puține voturi”. Nu face același lucru și PNL – iată deja de zece ani -, în a treia formulă (primele au fost conduse de Andrei Iuri-Apostol și de Mircea Rusu). Însă, atâta timp cât „europeniștii” nu vor să se declare și proRomânia, și proReunire, o să învingă electoral inamicii Unirii sau profitorii de toate culorile și soiurile.

T.: Cum se explică faptul că, în timp ce curentul unionist e în creştere, nu există nicio formaţiune politică unionistă ce ar accede în Parlament, conform sondajelor?

V.P.: Pentru că, așa cum spuneam mai sus, populația, din 2009 încoace, de după căderea puterii mai mari a comuniștilor, a tot crezut în falsul slogan al integrării europene și i-a votat pe toți traficanții de euro-integrism, pe traficanții de un unionism fals și latent, precum și pe bandiții și hoții care au avut banii Partidului Comunist, care au furat bunurile și patrimoniul public, precum și fondurile europene. Desigur, sunt și alte implicate. Pentru unioniști e mai greu de găsit bani, iar cotizațiile și donațiile sunt insuficiente pentru a rezista concurenței partidelor parlamentare corupte neunioniste și chiar antiunioniste. Nu mai zic de traficanții de sondaje arondate intereselor serviciilor secrete și unor cercuri antinaționale, dar și interesului pecuniar.

Unii spun și de „ne-credibilitatea unor lideri”, adică a mea, de exemplu, ca să nu mă refer la unioniștii mascați sau la traficanții de unionism. Nu sunt de acord, pentru că dacă eram eu persoană șantajabilă sau fățarnică, mă scoteau pe două bețe din politică, dar noi rezistăm, chiar dacă nu avem canale de televiziune propagandistice, chiar dacă nu folosim în alegeri și în extinderea noastră factorul administrativ și personalul bugetar.

Un alt motiv este că noi, în general, nu știm câte voturi se dau unor partide extraparlamentare, de exemplu, PNL. Pentru că partidele cu reprezentanți în Parlament fură voturile prin scheme sofisticate aplicate de reprezentanții lor în verticala Autorității Electorale, unde partidele extraparlamentare nu au persoane cu drept de vot, ceea ce am tot insistat să fie schimbat. Dar nu s-a acceptat. Că s-au furat mereu voturi – dar și în 2014 – a spus-o și un fost membru al CEC, care a încercat să acceadă la sistemul de calcul al voturilor, un sistem sofisticat și inaccesibil, prin care se deturnează rezultatele alegerilor. Acel fost membru al CEC a scris și la Procuratură, dar nu s-a reușit nimic împotriva Sistemului. Uitați-vă, de asemenea, ce se întâmplă în România, unde se pun la îndoială și sunt decizii și concluzii pertinente legat de falsificarea alegerilor prezidențiale, prin care a câștigat – se pare – ilegal – chiar Băsescu. Astfel, modificarea Codului Electoral, în jurul căruia s-au desfășurat atâtea discuții, nu a schimbat în esență nimic în favoarea participării echitabile, libere și corecte, la alegeri, dimpotrivă a limitat și mai mult accesul partidelor extraparlamentare – și nu numai – în Parlament.

Să nu uităm nici de agenții pro-ruși, mascați printre „ai noștri”, care provin, în special, din gașka frontisto-lucinskistă, care „au avut mereu grijă” să ponegrească, să calomnieze pe unii, pentru a nu permite accesul celor neservili și nesupuși  intereselor lor în topuri. Aici e mult de vorbit și e foarte dezamăgitor. Am cunoscut, personal, din plin, de prin 2006, când a fost Congresul I al PNL, la care am fost aleasă președinte, amarul acestor metode, tactici și mizerii. Una vă pot spune – pentru PNL unionismul nu a fost niciodată canal pentru fluxuri bănești, așa cum s-a întâmplat cu cele peste 40 de milioane (nu precizăm ce valută) pompate chiar de peste Prut în falși unioniști, care și-au făcut averi impresionante din „ajutorul frățesc”.

T.: Ce părere aveţi despre tentativele ce se fac în vederea unificării taberei unioniştilor?

V.P.: Este foarte greu să crezi în sinceritatea tentativelor. Și aici sunt multe de spus, nu știu cine are răbdare să citească. Dar pornind de la traficul de unionism despre care am scris puțin mai sus, l-am văzut și în această vară. Recent, de exemplu, am citit pe un site fără referință la paternitate și apartenență, cum ar fi presaindependentă.wordpress.md, că ar avea loc în prezent negocieri pentru crearea unui mega-partid unionist în frunte cu Băsescu și că, cică, potrivit unor surse din PNL, se discută denumirea între PNL.md și un alt partid. ESTE UN FALS, pe care îl apreciez ori ca presiune mediatică din partea grupării băsisto-lucinsckisto-frontiste (Băsescu a fost mereu mare prieten cu nefastul Lucinski), care acum și-au găsit un alt, cică, vehicul, în care investesc nu doar speranțe, după ce au greșit cu Roșca și cu alții de după el. Sau e vorba de intenția de obstrucționare a dialogului încă neînceput între forțele care se revendică unioniste, pentru ca ele să nu devină o alternativă politică forțelor prorusești, guvernării corupte și falșilor europeniști. În vara aceasta am fost la o adunare cică unionistă la București, am venit dezamăgiți, dar știam că va fi așa, am spus acolo totul (sunt toate video-urile plasate pe blogul meu inclusiv) și unde s-a convenit să aibă loc un dialog la o masă rotundă la Chișinău cu câte trei reprezentanți ai partidelor românești, în vederea coagulării eforturilor în preajma alegerilor din 2018. Dialogul încă nu a început. Noi rămânem, în pofida tuturor dezamăgirilor, deschiși dialogului. În paralel, traficanții de unionism în scopuri oneroase scriu cărți despre unii unioniști, cum ar fi și despre mine, mă calomniază, pentru că – nu e așa? – doar astfel poți „consolida” segmentul unionist de pe eșichierul politic. O fac chiar unele grupări din segmentul asociativ, care ba „nu prea cooperează cu partidele unioniste”, ba deja „sprijină și fac parte dintr-un partid”. De fapt ei au făcut mereu asta, dar au spus altceva.

Noi, PNL, am deschis un dialog discret cu unele partide, îl vom continua în ideea creării – așa cum scrie și în Programul nostru politic – a unui pol liberal unionist, pentru a încerca un parteneriat în vederea alegerilor parlamentare din 2018, dacă nu se va produce până atunci Reunirea cu România. Problema e că a existat mereu o „necooperare” între PL și PNL, nu mai spun de PLDM, dar mai târziu din ambele partide s-au desprins câte vreo trei grupări, care nu se reîmpacă ușor între ele. Astfel, au fragmentat electoratul ne-prorus și asta încurcă grav lucrurile. Noi, PNL, putem discuta cu oricine dintre aceste entități – mai puțin ele între ele. De aici e și dificultatea procesului de coagulare.

Vă amintim – anul trecut, în preajma alegerilor prezidențiale, am propus un PLAN din 4 puncte, refuzat de unele entități politice care se vor trezi și cărora le va veni mintea la cap după scrutin. Am propus atunci să identificăm un candidat comun pentru prezidențiale, să sprijinim o formațiune românească în alegerile parlamentare din România, să participăm în comun la alegerile din 2018 și să creăm un partid unic după alegeri. Pe jumătate Planul rămâne în vigoare și am început unele discuții. E de subliniat, de asemenea, că atâta timp cât europeniștii nu vor fi și unioniști sau vor fi antiunioniști, partida euro-unionistă va pierde. Așa că fără orgolii mai putem face ceva, cu orgolii – o să ne tăvălim de râs și de plâns ce rezultate vor ieși în 2018. Nu e nevoie să ne pupăm și să ne iubim, în general, ci să punem candidați comuni în fața candidaților lui Dodon și Plahotniuc.

T.: Liberalii au anunţat că în 2018 vor propune modificarea Constituţiei şi votarea unirii în Parlament. Ce şanse de reuşită are această intenţie, în opinia Dvs.?

V.P.: Noi i-am scris, dacă lumea își amintește, încă lui Timofti (prieten cu tandemul Băsescu-Lucinski) același lucru – să facă o inițiativă în acest sens. Nu avea de unde și cum, pentru că nu avem în politica de dincoace de Prut caractere. PL a devenit unionist deschis în legătură cu alegerile prezidențiale. Dar pentru a avea o reușită, trebuie coagulate eforturile. Dacă se va reuși, vom putea, poate, crea o doză mai mare de credibilitate pentru a atrage unioniștii și ca vot. Dacă nu – atunci vom rămâne cu slogane. E bine că tot mai multe partide, după PNL, se revendică unioniste. Dar să vedem dacă sunt astfel cu adevărat.

T.: Pe cât de oportună vi se pare organizarea unui referendum în problema Unirii RM cu România în 2018?

V.P.: E greu de spus. Există o percepție că polarizarea opțiunilor electoratului pentru Dodon, pentru socialiști, pe de o parte, și pentru unioniști, pe de altă parte, ar putea arăta un rezultat interesant la un referendum. Însă cred că dezamăgirea cumplită și endemică, pe care o vedem, nu este încă de proporțiile unei conștientizări a unicei soluții de Reunire cu România. Pentru aceasta e nevoie de un alt comportament, mai accentuat de disponibilitate, al României, dar și de televiziuni libere, la care să putem vorbi liber despre această unică variantă de a scăpa de trecutul sovietic și de speranța în acesta. Mai e și frica de Sistem, mai e și faptul că guvernarea nu vede încă această soluție, dar lucrurile, în context regional, al tensiunilor care par să crească, pot duce la o soluție proUnire printr-un referendum „tolerat” de cei care nu admiteau niciodată ideea și soluția unică a Reîntregirii României prin unificarea celor două state românești.

T.: În ce măsură credeţi că PNL poate deveni formaţiunea care să atragă o bună parte din simpatiile electoratului unionist?

V.P.: Nu vă pot spune. Pentru că, așa cum afirmă pe bună dreptate un politician din Opoziția extraparlamentară, cu un asemenea Sistem corupt și electoral descurajator numai partidele prorusești și cele cu factorul administrativ în spate pot învinge. Dar dacă vom atrage mai multe forțe și vom institui  o conducere provizorie de coordonatori, pentru crearea unui partid național-liberal puternic, pentru că și eu aș dori să mă pot retrage din fruntea PNL.md cu demnitate, atunci cred că ar fi situația când un partid extraparlamentar, care a rezistat în asemenea condiții nepropice, ar convinge populația de curățenia rândurilor sale, de onestitatea și profesionalismul membrilor săi, de oportunitatea și realismul mesajului unionist și ar putea fi votat.

T.: Va propune PNL candidaţi în toate circumscripţiile uninominale la următoarele alegeri?

V.P.: Vom vedea. Pentru noi există dificultatea logistică, mai ales că, după alegerile furate din 2014 este greu să găsești sprijin financiar, adică donații. Unioniștii fac parte din segmentul de populație mai amărât, mai nedreptățit de-a lungul anilor de sub ocupația sovietică, unioniștii nu au participat la privatizările oneroase, iar oamenii de afaceri chiar dacă sunt unioniști, au „deprins” și ei povestea cu votul util, cu dependența de Putere și e greu să concurezi cu ale noastre minunate clanuri mafiote. Dar avem oameni de treabă și ne vom promova mesajul, oamenii, pentru că, așa cum spunea un tânăr – „azi așă, mâine așă, tătî vremea n-ași așă”. Dar dacă vom fi mai multe entități împreună, va fi mai ușor să găsim 51 de oameni de calitate și să nu ne împiedicăm cei cu aproximativ aceleași convingeri.

T.: Ce planuri de viitor are PNL?

V.P.: În tot ce am scris mai sus am oglindit ce ne dorim și ce vom face. Noi avem o sumedenie de proiecte, strategii, platforme, programe și planuri, dar televiziunile nu au nevoie de discuții serioase, ci de propagandă politică, de informații părtinitoare. Pe de altă parte, deja mulți din segmentul de mai de dreapta, dar și de la guvernare aplică spun, propagă, declară public și chiar implementează ideile noastre publice, la care ajung mulți oameni politici, dacă sunt ei ca atare, și nu plagiatori amărâți.

În 2019 urmează un congres ordinar al PNL, dar eu nu voi mai candida. De aceea, suntem în procesul de identificare a unei persoane demne să continue lupta noastră pentru unitatea națională, a unei persoane neamestecate în tot ce a fost din 2009 încoace.

Noi considerăm că avem marele merit de a fi rezistat zece ani în Opoziție grea, nu prea sunt asemenea partide. Suntem satisfăcuți că nu am abdicat de la valorile naționale și am deschis drumul pentru alte partide unioniste, deși nu e prea nevoie de multe partide, ci de caractere, care lipsesc încă în clasa noastră politică inadecvată suferințelor și așteptărilor basarabenilor.

Noi ne revendicăm politic de la național-liberalii legendari, care au înfăptuit Marile Uniri și modernizarea României.

Ne revendicăm politic și moral de la național-liberalii care au activat în anii când am fost în componența României Mari, politicieni și demnitari aleși care au fost exterminați prin deportare și alte metode, iar numele lor – peste 550 din stânga Prutului – le-am publicat pe site-ul partidului, pe FB, pe blogul meu.

Ne revendicăm juridic de la cei zece ani de activitate a PNL.md, prin care nu am compromis și nu am pătat idealul Reîntregirii.

Pledăm pentru două Declarații a la Snagov: una – a clasei politice din România – una privind sprijinul basarabenilor pe calea integrării europene și intra-românești, iar a doua – a clasei politice de la noi pentru același obiectiv. Între altele, una asemănătoare a fost semnată prin 2001-2002, la Masa rotundă cu Statut permanent, documentul fiind semnat inclusiv de PPCD-ul aliat comuniștilor. Dar au venit falșii proeuropeni după 2009 și acum trebuie să reinițiem și resetăm situația și să onorăm imperativul respectiv. Atâta timp cât nu vom polariza clar societatea să știm cine e cu Rusia și cine e cu UE/România, mereu oamenilor nu le va fi clar ce se întâmplă și cine e vinovat de înșelăciunile permanente ale căror victime sunt mereu. După care să vină la putere forțe autentic democratice și să dezvolte instituțiile și să asigure o justiție independentă, precum și apărarea drepturilor și a libertăților omului, pentru a vota conștient și a nu se teme să spună că vrea Reunirea cu Patria-mamă.

Andriana Cheptine

foto: www.europalibera.org

Sondaj

  • Ce partid din Moldova are cei mai buni strategi?

    View Results

    Se încarcă ... Se încarcă ...
Politica online