Dacă nu vrea majoritatea parlamentară să pună capăt suferințelor populației prin Reunire (înțelegem dezinteresul azi pentru Reîntregire al lui Iohannis), ar putea, cel puțin, să încheie un Acord de integrare intraromânească, pentru a apropia integrarea europeană prin expertiza și ajutorul sincer românesc, avansându-se spre ReUnire. De această părere este Vitalia Pavlicenco, fost deputat, membru al Biroului Permanent Central al Partidului Național Liberal (PNL), informează TRIBUNA.

În context, Vitalia Pavlicenco, pe blogul său, a reiterat cele 18 priorități identificate în Anul Centenarului Unirii (2018) și sugerează guvernării să se inspire.

Este vorba despre:

„1. Identificarea de aliați peste Prut pentru completarea art.1 din Constituția României, după model german, în eventualitatea: „redobândirii suveranității politice și teritoriale asupra provinciilor/pământurilor rupte ale Statului Român de către Puteri străine”, cu prevederea că „schimbarea compoziției”. unor teritorii românești, prin deportarea băștinașilor și colonizarea acestor teritorii de către reprezentanți ai statului străin, care le-a ocupat, constituie crimă de genocid și se pedepsește ca și crimele comise împotriva umanității”.

2. Preluarea integrală – prin adaptare – a legislației euroconforme din România – pentru evitarea unor cheltuieli greu de suportat către un stat sărac.

3. Ieșirea din CSI, aderarea la NATO, adoptarea Legii Lustrației – condiții imperative pentru a decide independente la nivel de stat fără presiuni asupra persoanelor șantaj, promovate mereu în funcții înalte de Sistemul prorusesc de securitate.

4. Formarea Guvernului Unirii din 11 ministere, care va pregăti Reîntregirea prin europenizare. Funcțiile ministerelor, ca organe executive de elaborare și de implementare a politicilor ramurale, vor fi detașate de funcții de control și reglementare, de gestionare a patrimoniului. E nevoie de profesionalizarea administrației de stat – funcția de ministru și politică, însă de la secretar de stat în jos – toți vor fi selectați prin concurs, aceasta însemnând stabilitate în funcție și independență pentru decizii legale.

5. Delegarea treptată, prin acorduri, a unor atribuții de politică externă MAE al României – în misiunile străine ale României va fi personal mixt. România va redeveni parte în negocierile transnistrene. Promovarea unui lobby comun pe lângă cancelariile occidentale, în căutarea sprijinului european și american pentru integrarea românească rapidă.

6. Ministerul integrării românești și europene va promova omogenizarea intraromânească, va superviza și coordona reformare justiției, va implementa reforme structurale și instituționale, va asimila transparent fondurile europene.

7. Posturi comune ale serviciilor la frontieră, în punctele de control-trecere peste Prut, – pentru eliminarea contrabandei până la lichidarea vămilor.

8. Forțe Militare moldo-române comune, pentru securitate în stânga Prutului. În perioada de tranziție – statut de aliat non-membru al NATO pentru Armata R.Moldova. Eficientizarea MAI după model românesc.

9. Libera circulație a leului românesc, alături de leul moldovenesc, până la introducerea euro – pentru înviorarea economiei în stânga Prutului.

10. Aderarea la Strategia națională în domeniu și la Strategia de dezvoltare durabilă ale României – pentru salvarea agriculturii, ca prioritate națională.

11. Preluarea conceptelor eficiente din sistemul românesc fiscal și financiar. Gestionarea patrimoniului/companiilor de stat după criterii corporative de manageri aleși prin concurs, pe criterii profesionale.

12. Semnarea unui Acord interinstituțional și asociativ complex/multilateral între Patronate, Uniuni de producători și Camerele de Comerț din cele două state românești – pentru promovarea produselor noastre în UE, SUA, în alte țări.

13. Crearea, la Chișinău, a unei filiale a Direcției Naționale Anticorupție (DNA) din România, – care va activa împreună cu un CNA depolitizat, în baza legislației naționale și europene, ca să fie puse la închisoare și politicienii corupți.

14. Reîntregirea românilor de pe ambele maluri de Prut în Diasporă, fără ingerințe politice din partea promotorilor moldovenismului primitiv stalinist. Condiții optime și credibile readucerii cetățenilor acasă.

15. Difuzarea – gratis ori cu sprijinul financiar al Statului Român – de către operatorii de televiziuni prin cablu, a posturilor TV apreciate peste Prut, – pentru a contracara dominația informațională rusească.

16. Crearea unei Universități mari românești la Chișinău – pentru formarea europeană a tinerilor basarabeni.

17. Negocieri eficiente cu Statutul Român, în vederea deschiderii pieței de muncă din România – pentru plasarea legală, cu asistență socială, a basarabenilor.

18. Semnarea unui acord oficial între Comisia Electorală Centrală din R.Moldova și Biroul Electoral Central din România – pentru desfășurarea alegerilor corecte în stânga Prutului, având în vedere numărul mai mare de cetățeni români.”

„Ce nu ar plăcea aici ori e imposibil de inițiat și de făcut? Cât nu este târziu…”, a conchis Vitalia Pavlicenco.