[ X ]
Comentarii24 Iunie 2017 14:00

(COMENTARIU) Şansele de reuşită a noii încercări de consolidare a unioniştilor

Anatol Şalaru, ex-ministru al Apărării, ex-liberal, iar mai nou, lider al Partidului Unităţii Naţionale (PUN), a făcut un prim pas spre consolidarea forţelor unioniste – grupul de iniţiativă privind constituirea PUN, în loc să creeze acest partid, a ajuns la un numitor comun cu Partidul „Dreapta”, iar în urma fuziunii, a rezultat un partid cu acte în regulă, care l-a ales pe Anatol Şalaru Preşedinte şi şi-a luat denumirea sub care acesta vroia să constituie un nou partid. Acum, Anatol Şalaru promite noi fuziuni astfel încât în cel mai scurt timp eşichierul politic ocupat de forţele unioniste să vină consolidat în faţa alegătorilor de pe acest segment şi să încerce să valorifice enormul potenţial unionist care există în societatea moldovenească.

Dar misiunea lui Anatol Şalaru nici pe departe nu e una uşoară cum pare la prima vedere. Da, putem presupune că vor urma câţiva paşi, care vor fi prezentaţi opiniei publice ca mişcări serioase în vederea consolidării taberei unioniste, dar aceştia vor fi mai degrabă „cosmetici”, adevăratele provocări fiind lăsate pentru a altă etapă, care de fapt va fi cea decisivă pentru realizarea scopului anunţat oficial de Anatol Şalaru.

Ce va urma? Cel mai probabil, PUN i se va alătura Partidul Liberal Reformator sau încă una-două entităţi politice sau de alt tip care sunt într-un fel sau altul plasate pe segmentul unionist. Nu e exclus să avem şi unele aderării ale personalităţilor numele cărora înseamnă ceva pentru unionişti. E posibil să asistăm şi la declaraţiile unor deputaţi, care vor adera la noul proiect politic, catalogându-l drept unul de perspectivă în politica din RM. Poate vor fi careva declaraţii de susţinere a noului proiect din partea organizaţiilor din diasporă, cu care cei din partidul „Dreapta” au avut o relaţie mai mult sau mai puţin bună. Dar toate acestea vor avea doar un impact anume la nivelul presei, a opiniei publice în general, însă nicidecum nu vor putea fi considerate mişcări serioase ce se vor solda cu consolidarea taberei unioniste şi a electoratului unionist.

Adevăratele provocări pentru Anatol Şalaru vor fi începe ulterior, după toate aceste posibile mişcări amintite mai sus. În primul rând, el va trebui să o convingă pe Vitalia Pavlicenco, liderul Partidului Naţional Liberal. Ea este un unionist „cu experienţă”, a trecut prin multe procese de consolidare, dar şi de scindare a electoratului democratic şi cu ea nu va fi uşor de discutat. Totodată, chiar dacă partidul acesteia nu are o susţinere electorală semnificativă, fără atragerea ei în procesul iniţiat de Anatol Şalaru despre reuşita deplină a acestuia nu se va putea de vorbit.

În al doilea rând, contează foarte mult relaţia în care Anatol Şalalaru se va afla de acum încolo cu fostul său partid – cel Liberal. Dacă va lupta doar cu Mihai Ghimpu, liderul PL, atunci e o situaţie, dar dacă cu întreg partidul, atunci orice şansă de consolidare a taberei unioniste va suferi eşec. Cea mai corectă poziţionare pentru Anatol Şalaru este să facă o distincţie clară între relaţia pe care o are cu Mihai Ghimpu şi relaţia pe care o are cu restul Partidului Liberal, în special cu Dorin Chirtoacă, prim-vicepreşedintele PL, Primar al capitalei. Logica lucrurilor spune că el acum ar trebui să iasă public cu declaraţii în susţinerea lui Dorin Chirtoacă, mizând pe faptul că, în scurt timp, acesta va prelua conducerea PL (lucru cât se poate de posibil). Iar o astfel de poziţionare i-ar deschide calea spre un dialog constructiv cu PL în lunile următoare, care s-ar putea solda cu un front comun al acestor formaţiuni în viitorul scrutin parlamentar.

În al treilea rând, Anatol Şalaru trebuie să se gândească de pe acum la modul serios ce relaţie va avea cu organizaţiile unioniste nepolitice din Moldova, în special cu cele ale tinerilor unionişti, care au devenit destul de influente. Fără a-şi asigura susţinerea (oficială sau neoficială) acestora, el nu are nici o şansă în realizarea scopului propus. Varianta ideală ar fi ca liderii acestor organizaţii să se regăsească, în viitorul scrutin parlamentar, pe listele sau ca reprezentanţi ai PUN.

În al patrulea rând, Anatol Şalaru trebuie să-şi găsească parteneri politici puternici peste Prut, dar care s-ar bucura de susţinere şi în rândurile electoratului din Republica Moldova, iar cei mai indicaţi în acest sens ar fi Traian Băsescu, Eugen Tomac, Constantin Codreanu etc. Fără o astfel de susţinere, şansele lui Anatol Şalaru de a consolida tabăra şi electoratul unionist şi de a converti în dividende politice şi electorale acest proces va fi una extrem de dificilă.

Aceste patru momente sunt principale atunci când vorbim de şansele de implementare a obiectivului anunţat de Anatol Şalaru. Şi dacă cu adevărat îşi doreşte să devină un unificator al taberei şi electoratului unionist, Anatol Şalaru trebuie să le trateze cu maximă atenţie. În caz contrar, proiectul său va fi doar o nouă tentativă eşuată a unioniştilor de a-şi valorifica potenţialul.

Dumitru Spătaru

Sondaj

  • Ce evenimente politice credeţi că vor marca toamna anului 2017?

    View Results

    Se încarcă ... Se încarcă ...
Politica online