Protejarea râurilor, împădurirea țării și refacerea ecosistemelor degradate se numără printre principalele subiecte abordate la Conferința ONU privind Diversitatea Biologică (COP17), organizată în Armenia, la care participă și ministrul Mediului, Gheorghe Hajder. În cadrul evenimentului, ministrul a prezentat provocările cu care se confruntă Republica Moldova, dar și acțiunile întreprinse pentru protejarea naturii.

În discursul său, ministrul a vorbit și despre situația de pe Nistru, unde, în doar câteva luni, au avut loc două crize majore: poluarea cu produse petroliere și scăderea nivelului apei. Aceste crize au pus în pericol ecosistemele Nistrului și au arătat cât de importantă este protejarea resurselor naturale pentru siguranța oamenilor.

„Natura poate supraviețui fără noi, dar noi nu putem supraviețui fără natură. Trebuie să trecem de la promisiuni la acțiuni și să punem în aplicare obiectivele pe care ni le-am asumat”, a declarat ministrul.

În același timp, au fost prezentate acțiunile și obiectivele Republicii Moldova în domeniul protecției biodiversității. Țara noastră a aprobat un nou Program privind biodiversitatea, unul dintre obiectivele căruia este extinderea ariilor naturale protejate până la 10% din teritoriul țării. Totodată, continuăm Programul Național de Împădurire, iar prin proiectul RE-MAP vom restaura zone umede și terenuri degradate în 15 raioane ale țării.

Un alt subiect abordat a fost necesitatea unor investiții mai mari în protejarea naturii. Ministrul, a evidențiat importanța implicării comunităților locale, a mediului de afaceri și a partenerilor internaționali, subliniind că obiectivele de mediu nu pot fi realizate doar prin adoptarea unor legi și strategii.

„Mediul nu are frontiere. Pentru a schimba lucrurile și a anticipa problemele viitoare, trebuie să acționăm împreună, toate țările, începând de astăzi. Avem nevoie de investiții, de comunități implicate și de parteneri care să susțină aceste eforturi.”, a declarat ministrul.

COP17 reunește reprezentanți ai statelor participante la Convenția ONU privind Diversitatea Biologică, pentru a analiza progresele în protejarea naturii și aplicarea obiectivelor internaționale, printre care conservarea a 30% din suprafețele terestre și acvatice și restaurarea a cel puțin 30% din ecosistemele degradate până în 2030.