Centrul Național de Management al Crizelor (CNMC) a venit cu o serie de precizări în privința Programului „Moldova Pregătită”, subliniind că programul „pornește de la un principiu simplu: un stat și o societate mai bine pregătită poate face față mai bine situațiilor neprevăzute. Aceasta include atât instituții capabile să intervină și să asigure continuitatea serviciilor publice, cât și cetățeni care cunosc măsurile de bază pentru propria siguranță și pentru sprijinirea celor din jur”, informează TRIBUNA.

Potrivit CNMC, prima campanie națională, dedicată pregătirii pentru primele 72 de ore ale unei crize, va fi lansată în luna noiembrie 2026 și va include recomandări practice pentru populație, activități de informare, instruiri și exerciții.

În context, Centrul a oferit mai multe explicații:

De ce ne pregătim și pentru ce tipuri de crize?

Pregătirea populației nu este determinată de existența unei amenințări curente despre care autoritățile ar deține informații și nu le-ar comunica. Programul urmărește dezvoltarea unei culturi a pregătirii, indiferent de natura crizelor cu care ne-am putea sau nu confrunta.

Experiențele ultimilor ani ne-au demonstrat că situațiile de criză pot avea forme foarte diferite și ne pot afecta viața de zi cu zi, chiar și atunci când nu ne așteptăm: întreruperi ale alimentării cu energie electrică sau apă, cutremure, epidemii, atacuri cibernetice, perturbări ale aprovizionării cu produse de bază, fenomene meteorologice extreme sau alte evenimente care afectează confortul societății. Unele situații se dezvoltă treptat, iar altele pot apărea fără avertizare. De aceea, pregătirea nu trebuie să înceapă abia în momentul producerii unei crize.

Ce face statul pentru a fi pregătit?

Pregătirea pentru situații de criză nu se limitează la recomandările adresate cetățenilor.

CNMC coordonează dezvoltarea unui sistem național de management al crizelor care implică peste 70 entități publice, cu participarea a peste 300 de reprezentanți la nivel strategic, operațional, tactic și de comunicare. În paralel, sunt dezvoltate mecanisme de evaluare a riscurilor, coordonare interinstituțională, continuitate a activităților și serviciilor publice, comunicare în situații de criză și cooperare cu autoritățile locale, mediul de afaceri, societatea civilă, mass-media și mediul academic.

Programul „Moldova Pregătită” completează aceste eforturi printr-o componentă dedicată populației și comunităților. Scopul este ca pregătirea să devină o practică obișnuită, nu o reacție de ultim moment.

Ce se întâmplă cu persoanele vulnerabile și cu familiile care nu își permit să constituie rezerve?

Recomandările pentru pregătirea gospodăriilor vor ține cont de realitățile diferite ale populației. Pregătirea nu presupune achiziționarea unor echipamente costisitoare sau constituirea tuturor rezervelor într-o singură zi.

Ghidul, aflat în prezent în elaborare și care urmează să fie lansat în noiembrie 2026, va include recomandări practice adaptate nevoilor familiilor cu copii, persoanelor în vârstă, persoanelor cu dizabilități și altor categorii de cetățeni cu nevoi specifice. La elaborarea acestuia se va ține cont și de propunerile și recomandările primite în cadrul consultărilor cu organizațiile societății civile, autoritățile publice locale, mass-media și mediul de afaceri.

Totodată, în cadrul activităților teritoriale planificate, CNMC urmărește implicarea autorităților locale și a instituțiilor responsabile de protecția socială, inclusiv pentru sprijinirea persoanelor vulnerabile. Pregătirea unei comunități înseamnă și să știm cine ar putea avea nevoie de ajutor, cum păstrăm legătura cu aceste persoane și cum putem acționa împreună.

De ce sunt organizate consultări publice?

CNMC a lansat un proces de consultări cu instituțiile publice, reprezentanții mass-media, organizațiile societății civile, autoritățile publice locale și mediul de afaceri pentru a definitiva conceptul ghidului de pregătire a populației. Consultările cu autoritățile locale sunt organizate separat pentru regiunile de nord, centru și sud, astfel încât recomandările să reflecte cât mai bine condițiile și necesitățile comunităților din întreaga țară.

Ghidul va fi elaborat ținând cont de contribuțiile primite și va fi completat prin activități practice de informare și instruire. Acesta va fi un document care va putea fi îmbunătățit și actualizat în timp, în funcție de nevoile cetățenilor. De aceea, prima versiune, care va fi lansată în noiembrie, va fi însoțită de un formular prin care cetățenii vor putea transmite sugestii și propuneri. Ne dorim ca acest ghid să rămână util și actual, să răspundă cât mai bine nevoilor reale ale oamenilor și să fie îmbunătățit inclusiv cu ajutorul celor care îl vor folosi.

Ce urmează?

În noiembrie 2026, se va lansa Ghidul de pregătire a populației pentru primele 72 de ore ale unei situații de criză și se va lansa modulul “Alerte” în aplicația EVO – aplicația guvernamentală integrată a serviciilor electronice din Republica Moldova.

Lansarea va fi însoțită de o serie de activități de informare și pregătire, inclusiv Congresul Rezilienței și activități-pilot organizate în zilele următoare în localități. Acestea vor include instruiri pentru autoritățile locale, activități practice pentru cetățeni, exerciții în școli și distribuirea materialelor informative.

Aceste activități reprezintă doar începutul. „Moldova Pregătită” este un program pe termen lung, prin care ne propunem ca pregătirea pentru diferite situații de criză să devină o practică obișnuită atât pentru instituții, cât și pentru cetățeni. Ne dorim ca oamenii să știe cum să se protejeze, autoritățile să fie pregătite să intervină, iar comunitățile să poată acționa împreună și să se sprijine reciproc.

Pregătirea pentru situații de criză nu înseamnă că acestea urmează neapărat să se producă. Este o măsură de prevenire și responsabilitate, prin care putem reduce riscurile și consecințele unor eventuale crize.

Ce presupune programul din punct de vedere financiar?

Programul „Moldova Pregătită” presupune un efort comun al instituțiilor publice, partenerilor internaționali, autorităților locale și altor organizații implicate.

Unele activități sunt realizate cu resursele și capacitățile existente ale instituțiilor publice, altele beneficiază de sprijinul partenerilor de dezvoltare, iar pentru anumite inițiative sunt în continuare identificate resursele necesare. De exemplu, la nivelul instituțiilor statului se examinează posibilitățile de a asigura distribuirea gratuită a ghidurilor și a rucsacurilor de urgență către persoanele vulnerabile, astfel încât acestea să beneficieze de informații și mijloace practice de pregătire. Totodată, instituțiile publice analizează posibilitatea organizării, în zilele dedicate campaniei din noiembrie, a unor exerciții și simulări prin care să își testeze capacitățile de pregătire, coordonare și răspuns în situații de criză. Aceste activități sunt în curs de planificare, în funcție de resursele disponibile.

Programul presupune instituirea unei stări de alertă sau de urgență?

Nu. „Moldova Pregătită” este un program de prevenire, informare și pregătire a populației, nu o măsură de răspuns la o criză aflată în desfășurare.

Centrul Național de Management al Crizelor (CNMC) își desfășoară activitatea în baza Legii nr. 248/2025 și a Hotărârii Guvernului nr. 579/2025. Lansarea programului nu presupune declararea unei stări de alertă sau de urgență și nici acordarea unor competențe extraordinare autorităților.

De ce lansăm acum programul „Moldova Pregătită”?

Ultimii șase ani ne-au arătat că riscurile sunt reale și că situațiile de criză pot afecta viața fiecăruia dintre noi. Am trecut printr-o pandemie, crize energetice, întreruperi de curent, fenomene meteorologice extreme și crize de mediu. De fiecare dată, gestionarea acestor situații a inclus mobilizarea autorităților, a serviciilor de intervenție, a comunităților și a cetățenilor.

Experiențele acumulate au contribuit la consolidarea capacității statului de a răspunde crizelor și ne-au arătat, totodată, cât de important este să acționăm înainte ca acestea să se producă.

CNMC a fost creat în urmă cu aproximativ un an, cu mandatul de a consolida modul în care Republica Moldova previne, se pregătește, gestionează și își revine după situațiile de criză.

În această primă etapă, eforturile s-au concentrat asupra instituțiilor statului. A fost dezvoltat un mecanism de coordonare care reunește astăzi peste 70 de instituții și entități publice și peste 300 de reprezentanți implicați la diferite niveluri de responsabilitate. În paralel, pe lângă gestionarea crizelor, sunt dezvoltate mecanisme de evaluare a riscurilor, planificare, coordonare și continuitate a activităților și serviciilor publice.

Acum mergem spre extinderea pregătirii la nivelul întregii societăți. În acest proces, cetățenii, familiile, autoritățile publice locale, instituțiile de învățământ, organizațiile societății civile, mass-media și mediul de afaceri au fiecare un rol.

O țară pregătită are nevoie atât de instituții care știu să acționeze împreună, cât și de oameni care știu cum să se protejeze și să se sprijine reciproc.

Facem acest lucru și pentru că oamenii au nevoie și solicită informații clare, recomandări practice și sprijin pentru a ști cum să acționeze în situații neprevăzute. Avem astăzi mai multă experiență, mecanisme de coordonare consolidate și posibilitatea de a aduce această pregătire mai aproape de fiecare familie și comunitate.

Ne dorim ca oamenii să fie pregătiți nu doar să reacționeze atunci când apare o criză, dar să aibă din timp cunoștințele și mijloacele necesare pentru a se proteja pe ei și pe cei din jur.

Pregătirea populației este astfel o continuare firească a eforturilor de consolidare a rezilienței Republicii Moldova: instituții mai bine coordonate, comunități mai pregătite și cetățeni care știu ce au de făcut.

De ce tocmai 72 de ore? Înseamnă că autoritățile nu vor interveni în acest interval?

Autoritățile intervin din primele momente ale unei crize și continuă să își îndeplinească responsabilitățile pe toată durata acesteia.

Totuși, în funcție de amploarea și natura unei crize, nu este întotdeauna posibil ca echipele de intervenție să ajungă în aceeași secundă la fiecare gospodărie sau ca toate serviciile afectate să fie restabilite imediat.

Să luăm de exemplu un caz ipotetic a unei întreruperi extinse a energiei electrice, care afectează simultan mai multe localități. Echipele specializate vor lucra pentru restabilirea alimentării, iar autoritățile vor coordona intervențiile. În același timp, o familie care are o lanternă, apă potabilă, câteva alimente neperisabile, medicamentele necesare și un plan simplu pentru a păstra legătura cu cei apropiați va putea trece mai ușor peste această perioadă.

Cele 72 de ore reprezintă un reper internațional de pregătire, care ne ajută să ne organizăm necesitățile de bază pentru o perioadă în care anumite servicii ar putea fi temporar perturbate.

Acest lucru permite echipelor de intervenție să acorde prioritate persoanelor aflate în pericol sau care au nevoie de ajutor imediat, comunităților grav afectate și celor care nu se pot descurca fără sprijin, concentrând în același timp eforturile asupra restabilirii serviciilor afectate.

Pregătirea pentru 72 de ore înseamnă că cetățenii și autoritățile sunt mai bine pregătiți să acționeze împreună, fiecare contribuind la siguranța comunității. Pregătirea cetățenilor și intervenția statului se completează reciproc. Cu cât mai mulți oameni știu cum să acționeze în siguranță, cu atât întreaga comunitate poate răspunde mai bine unei crize.

Ce face statul și care este rolul cetățenilor?

Managementul crizelor este un proces continuu, care cuprinde patru etape: prevenire, pregătire, răspuns și recuperare.

Prevenirea înseamnă identificarea și reducerea riscurilor înainte ca acestea să producă efecte grave. Pregătirea presupune planuri, instruiri, exerciții, resurse și măsuri practice pentru a putea reacționa. Răspunsul înseamnă coordonarea intervențiilor, protejarea populației și limitarea consecințelor unei crize. Recuperarea urmărește restabilirea serviciilor și activităților afectate, învățarea lecțiilor și consolidarea rezilienței pentru viitor.

Statul are responsabilități în toate aceste etape, iar CNMC contribuie la coordonarea eforturilor în cadrul sistemului național de management al crizelor.

Prin „Moldova Pregătită”, această abordare este adusă mai aproape de cetățeni. A ști cum să reacționăm, unde să găsim informații oficiale, ce să avem la îndemână și cum să ne ajutăm familia sau vecinii reprezintă măsuri simple, dar cu impact valoros.

Înseamnă că autoritățile planifică întreruperea serviciilor pentru 72 de ore? Există un scenariu militar despre care populația nu este informată?

Nu. Campania de pregătire pentru primele 72 de ore nu presupune și nu anunță o întrerupere planificată a energiei electrice, a alimentării cu apă, a comunicațiilor sau a altor servicii publice. Cele 72 de ore reprezintă un reper de pregătire a populației, nu durata unei întreruperi programate.

Scopul programului este public și clar: să dezvoltăm capacitatea instituțiilor, cetățenilor și comunităților de a preveni, de a se pregăti și de a acționa în situații de criză de diferite tipuri.

Republica Moldova a trecut prin întreruperi ale alimentării cu energie electrică, iar criza de poluare a râului Nistru din primăvara acestui an a determinat sistarea temporară a alimentării cu apă în mai multe localități. Pandemia, fenomenele meteorologice extreme și alte evenimente ne-au arătat, la rândul lor, cât de repede poate fi afectată viața cotidiană în mod neașteptat. Aceste experiențe ne oferă suficiente motive să ne pregătim din timp, fără să fie nevoie să așteptăm o nouă criză.

Pregătirea pentru o posibilă întrerupere a unui serviciu nu înseamnă că acea întrerupere este planificată. Înseamnă că învățăm din situațiile prin care am trecut și luăm măsuri pentru a le gestiona mai bine pe cele care ar putea apărea în viitor.

În ceea ce privește riscurile de securitate, acestea fac parte din realitatea regională și, la fel ca riscurile naturale, tehnologice sau energetice, trebuie luate în considerare în planificarea națională. Pregătirea pentru mai multe tipuri de riscuri este o responsabilitate normală a statului și nu indică, prin ea însăși, existența unui pericol iminent.

Totodată, 72 de ore nu reprezintă un interval în care cetățenii ar urma să fie lăsați fără sprijin. Autoritățile și serviciile de intervenție acționează din primele momente ale unei crize, însă amploarea evenimentelor dictează capacitatea de intervenție simultană în fiecare gospodărie.

De aceea, ne dorim ca fiecare familie să știe cum să își asigure temporar necesitățile de bază, cum să primească informații oficiale și cum să acționeze în siguranță până la restabilirea condițiilor obișnuite.

Cu cât suntem mai bine pregătiți individual și la nivel de comunitate, cu atât autoritățile își pot concentra mai eficient intervențiile acolo unde există pericol imediat și unde oamenii au cea mai mare nevoie de ajutor.

Ce funcționalități va avea noul modul de informare și notificare din aplicația EVO, când va fi lansat, cum va funcționa în raport cu sistemul MD-Alert și ce presupune dezvoltarea acestuia din punct de vedere financiar?

Centrul Național de Management al Crizelor (CNMC), în colaborare cu Agenția de Guvernare Electronică (AGE), lucrează în prezent la definitivarea modulului, lansarea fiind planificată pentru luna noiembrie 2026, în contextul programului „Moldova Pregătită” și al campaniei de pregătire a populației pentru primele 72 de ore ale unei crize. CNMC coordonează componenta de conținut și cerințele privind informarea în situații de criză, iar AGE asigură dezvoltarea și integrarea tehnică în aplicație.

EVO și MD-Alert sunt instrumente distincte, cu funcții complementare. MD-Alert este conceput pentru transmiterea avertizărilor direct către telefoanele mobile compatibile aflate într-o zonă de risc, fără instalarea unei aplicații și fără conexiune la internet, prin infrastructura rețelelor mobile. Modulul EVO va oferi utilizatorilor aplicației un canal suplimentar de notificare și acces la informații oficiale și recomandări practice.

Prin urmare, utilitatea EVO nu se limitează la perioada de până la operaționalizarea MD-Alert. Intenția este ca ambele instrumente să fie utilizate pe termen lung, potrivit funcțiilor lor, urmând ca modul de coordonare a notificărilor să fie adaptat odată cu lansarea sistemului național.

O componentă importantă a modulului EVO va fi ghidul de comportament în situații de criză. Acesta va reuni recomandări organizate pe trei etape – înaintea, în timpul și după producerea unui eveniment, pentru situații precum întreruperea serviciilor esențiale, dezastre naturale sau riscuri pentru sănătatea publică. Conținutul este elaborat cu contribuția a aproximativ 15 entități publice, potrivit competențelor acestora. Pentru etapa inițială, se lucrează la versiunile în limbile română și rusă.

Notificările vor urmări informarea populației despre riscuri relevante și măsurile de protecție recomandate. Nu fiecare incident va genera automat o notificare: se va ține cont de gravitatea situației, impactul potențial și necesitatea unor acțiuni din partea cetățenilor.

Este important de precizat că recepționarea notificărilor prin EVO depinde de accesul la internet și de setările aplicației și ale telefonului. Din acest motiv, EVO va completa canalele existente de informare. Comunicarea prin televiziune, radio, presă și autoritățile publice va rămâne necesară, inclusiv pentru persoanele care nu utilizează aplicația sau nu au acces la servicii digitale.

În ceea ce privește costurile, dezvoltarea modulului este distinctă de proiectul MD-Alert. Până la această etapă, lucrările au fost realizate prin valorificarea personalului și a infrastructurii existente ale CNMC și AGE, fără alocări financiare suplimentare dedicate dezvoltării modulului.

Caracteristicile tehnice și condițiile concrete de utilizare sunt încă în curs de definitivare și testare, iar comunicarea lor trebuie să reflecte rezultatele validate de echipele responsabile. La lansarea din noiembrie vom prezenta funcționalitățile disponibile, limitele acestora și instrucțiunile practice de utilizare, astfel încât cetățenii să beneficieze de informații complete și verificate.

Unde pot găsi cetățenii informații oficiale despre programul „Moldova Pregătită” și campania „Primele 72 de ore”?
Pentru informații actualizate și verificate despre programul național „Moldova Pregătită”, campania dedicată pregătirii pentru primele 72 de ore ale unei crize și activitățile planificate, îndemnăm cetățenii să urmărească sursele oficiale de informare, în primul rând fiind canalele de comunicare ale Centrului Național de Management al Crizelor (CNMC) – instituția responsabilă de coordonarea acestor inițiative: https://cnmc.gov.md/ro; https://www.facebook.com/cnmcgov.