Moldova se află într-un amplu proces de transformare a sistemului energetic, orientându-se către un model aliniat standardelor europene. Acest mesaj a fost transmis de ministrul Energiei, Dorin Junghietu, în cadrul Energy Transition Summit, organizat de Financial Times în capitala Greciei, informează TRIBUNA. 

În cadrul panelului ministerial dedicat angajamentelor guvernamentale pentru accelerarea tranziției energetice și atingerea obiectivelor asumate până în anul 2030, ministrul Dorin Junghietu a prezentat măsurile și reformele implementate pentru modernizarea sectorului energetic al Republicii Moldova, subliniind că țara noastră este astăzi mai bine pregătită să răspundă provocărilor regionale și șocurilor externe.

„Moldova se află într-un amplu proces de transformare a sistemului energetic, orientându-se către un model diversificat, bazat pe reguli de piață și aliniat standardelor europene. Astăzi suntem mai bine pregătiți să răspundem crizelor energetice și volatilității regionale, iar acest progres este rezultatul investițiilor, al cooperării cu partenerii europeni și al reformelor implementate în ultimii ani”, a declarat ministrul Energiei, Dorin Junghietu.

Oficialul a trecut în revistă reformele promovate de Republica Moldova pentru modernizarea sectorului energetic și apropierea de piața energetică europeană.

„Finalizarea liniei electrice aeriene de 400 kV Vulcănești–Chișinău reprezintă unul dintre cele mai importante proiecte energetice realizate de Moldova în ultimele decenii. În paralel, avansarea proiectelor Suceava–Bălți și Strășeni–Gutinaș va întări conectivitatea cu România și piața energetică europeană, contribuind direct la securitatea energetică a cetățenilor și la stabilitatea sistemului energetic național”, a subliniat ministrul.

În cadrul summitului, ministrul a menționat că toate cele trei proiecte de interconectare energetică cu România beneficiază deja de finanțare și se află în diferite etape de implementare. Totodată, linia secundară de 330 kV Bălți–Dnestrovsk, inclusă în Planul de Creștere al Uniunii Europene și în lista proiectelor de interes ale Comunității Energetice, va adăuga circa 500 MW de capacitate transfrontalieră, sporind reziliența sistemului și facilitând integrarea energiei regenerabile.

Un accent important al intervenției a fost pus pe dezvoltarea energiei verzi și pe investițiile în capacități moderne de stocare a energiei.

„În doar cinci ani, am crescut de 13 ori capacitățile instalate în surse regenerabile de energie, depășind pragul de 1 GW. Este un rezultat evident care demonstrează că Moldova poate construi un sistem energetic modern și mai puțin dependent de resursele de energie externe”, a declarat Dorin Junghietu.

Ministrul a evidențiat faptul că energia regenerabilă reprezintă deja aproape un sfert din producția de energie electrică din Moldova, iar licitațiile competitive organizate de stat au accelerat dezvoltarea proiectelor fotovoltaice și eoliene, precum și dezvoltarea capacităților de stocare.

„Stocarea energiei este esențială pentru flexibilitatea și stabilitatea sistemului energetic. Dezvoltăm mecanisme care să atragă investiții private și să sprijine gospodăriile și întreprinderile mici în integrarea soluțiilor moderne de stocare împreună cu energia regenerabilă”, a punctat ministrul Junghietu.

Totodată, în cadrul intervenției sale, Dorin Junghietu a accentuat că eficiența energetică și protecția consumatorilor sunt componente centrale ale politicilor energetice promovate de stat.

„Cea mai ieftină energie este energia pe care nu o consumăm. Din acest motiv, eficiența energetică este un pilon al securității energetice și al protecției cetățenilor. Protecția socială trebuie integrată încă de la început în politicile energetice. Tranziția energetică trebuie să fie echitabilă, astfel încât beneficiile modernizării să fie resimțite de fiecare cetățean”, a declarat ministrul.

În ceea ce privește securitatea aprovizionării cu gaze naturale și produse petroliere, ministrul a subliniat că Moldova a reușit să-și construiască accesul la multiple rute europene de aprovizionare, inclusiv prin interconectarea cu România, utilizarea Coridorului Transbalcanic și accesul la capacități regionale de stocare.

Totodată, oficialul a evidențiat importanța unei colaborări eficiente între instituțiile statului, autoritățile de reglementare și sectorul privat pentru accelerarea investițiilor și implementarea proiectelor strategice.

„Participarea sectorului privat crește atunci când există reguli clare, instituții predictibile și procese transparente. Obiectivul nostru nu este doar să accelerăm autorizarea proiectelor, ci să construim un sistem energetic modern, stabil și credibil pentru investitori și pentru cetățeni”, a conchis ministrul.

În cadrul summitului de la Atena, participanții au discutat despre obiectivele energetice până în anul 2030, dezvoltarea infrastructurii regionale, accelerarea tranziției verzi și consolidarea securității energetice în Europa de Sud-Est și regiunea extinsă a Mării Negre.