TRIBUNA continuă proiectul în care vă prezentăm evenimentele politice ce au avut loc exact acum 1 an. De data aceasta vă propunem să vă amintiţi ce s-a întâmplat pe 6 februarie 2025.
Anunțul PA
Procuratura Anticorupție (PA) a anunțat că, în seara zilei de 5 februarie 2025, pe sensul de intrare în țară, în Aeroportul Internațional Chișinău, a fost reținut fratele fostului Președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon – Alexandru Dodon, într-o cauză penală privind infracțiunea de îmbogățire ilicită inițiată în anul 2022, iar în dimineața zilei de 6 februarie, după expirarea necesității și efectuarea acțiunilor de urmărire penală preconizate, el a fost eliberat, fiindu-i aplicată măsura preventivă neprivativă de libertate, obligarea de a nu părăsi țara pe un termen de 60 zile. Igor Dodon a acuzat guvernarea de presiuni politice, iar Radu Marian, vicepreședinte al Partidului Acțiune și Solidaritate, a venit cu o reacție, subliniind că „Igor Dodon iarăși se victimizează cum o face de obicei, încercând în mod fals și absurd să acuze PAS de presiuni politice prin intermediul Procuraturii Anticorupție”.
Prioritățile Parlamentului
Prioritățile sesiunii de primăvară 2025 a Parlamentului au fost enunțate de președintele Parlamentului, Igor Grosu, la prima ședință plenară a Legislativului din noua sesiune. În discursul său, oficialul a menționat că anul 2025 trebuie să fie un an în care Moldova să poată confirma că va merge nestingherit pe drumul european ales de cetățeni în cadrul referendumului.
Adresarea Irinei Vlah
Irina Vlah, președintele Partidului Republican „Inima Moldovei”, a declarat că „ultima șansă a Partidului Acțiune și Solidaritate de a se menține la putere este să nu recunoască alegerile printr-o instanță subordonată” și în acest sens formațiunea sa a venit cu o soluție pentru a exclude acest scenariu. Într-o adresare către Igor Grosu, președinte al Parlamentului și președinte al PAS, politiciana i-a solicitat să dispună elaborarea măsurilor ce se impuneau astfel încât minimum trei dintre judecătorii Curţii Constituţionale să fie propuşi de opoziţie, în contextul în care în vara anului 2025 expirau mandatele a cinci dintre cei şase judecători.
Numiri la BNM
Petru Rotaru a fost numit în funcția de prim-viceguvernator al Băncii Naționale a Moldovei (BNM), iar Mihnea Constantinescu – viceguvernator al BNM. Parlamentul a adoptat două proiecte de hotărâre care prevedeau acest lucru.
Ziua Alegerilor
De Ziua Internațională a Alegerilor, un grup de studenți ai Facultății Relații Internaționale, Științe Politice și Administrative de la Universitatea de Stat din Moldova, au avut ocazia unică de a participa la o activitate educațională interactivă, simulând o ședință a Comisiei Electorale Centrale. Cu aceeași ocazie, președintele Comisiei Electorale Centrale, Angelica Caraman, a venit cu un mesaj de felicitare, subliniind importanța alegerilor pentru democrație.
Analiza lui Igor Dodon
Igor Dodon, liderul socialiștilor, a făcut o analiză, precizând că, în ultimii 4 ani, inflația cumulativă a atins 65,4%, iar datoria de stat a crescut cu 42,3 miliarde de lei, exercitând o presiune financiară considerabilă asupra economiei naționale. În context, el a spus că oamenii erau îndemnați să economisească, iar instituția prezidențială și-a majorat bugetul cu 8,47 milioane de lei în ultimii 4 ani, pentru 2025 fiind prevăzută alocarea a 42,4 milioane de lei.
Acord de grant cu BERD
Republica Moldova urma să primească un grant de 15,4 milioane de euro pentru co-finanțarea liniei electrice aeriene 400 kV Bălți-Suceava, a doua fază a proiectului de interconectare a rețelelor de energie electrică dintre Republica Moldova și România. Acordul de grant a fost semnat de prim-ministrul Dorin Recean, șefa oficiului Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) în Republica Moldova, Catarina Bjorlin Hansen, și directorul general interimar al „Moldelectrica”, Sergiu Aparatu. Suportul acordat de BERD reprezenta o cofinanțare de 20% a proiectului liniei electrice aeriene 400 kV Bălți-Suceava.
Denunțul PAS
Consilierii Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) din Consiliul Municipal Chișinău au depus un denunț la Procuratura Generală, prin care au semnalat mai multe ilegalități comise de primarul general, Ion Ceban, în gestionarea bugetului municipal provizoriu pentru anul 2025, „care și-a făcut buget pentru propagandă electorală și reclamă politică gratis din bugetul municipal și banii chișinăuienilor”.
Solicitarea lui Bogdan Țîrdea
Deputatul Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, Bogdan Țîrdea a solicitat invitarea în Parlament a prim-ministrului Dorin Recean pentru a oferi informații despre activitatea agenției USAID pe teritoriul Republicii Moldova, „având în vedere că, în 2022, această agenție a oferit 123 milioane de dolari, în 2023 – 309 milioane de dolari, iar în 2024 – cel puțin 151 milioane de dolari, finanțând instituții precum ANI, CEC, reforma justiției, proiecte de infrastructură, ONG-uri”. Inițiativa nu a fost susținută de majoritatea PAS.
Răspunsurile premierului
Premierul Dorin Recean a răspuns la întrebările cetățenilor în cadrul unui live pe toate platformele sociale.
Reacția MAE
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a venit cu o reacție, precizând că nu comentează documente interne ale altor state care au ajuns în spațiul public. „În ceea ce privește informațiile vehiculate cu privire la un posibil număr de cetățeni moldoveni aflați în situație de ședere ilegală pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, precizăm că autoritățile americane sunt singurele în măsură să furnizeze date oficiale pe acest subiect”, a precizat instituția.
Cererea lui Vlad Filat
Fostul premier, Vlad Filat, liderul Partidului Liberal Democrat din Moldova, a cerut Guvernului Republicii Moldova să facă public prețul gazului livrat în stânga Nistrului „ca să înțeleagă și cetățenii Republicii Moldova acest „ajutor energetic” acordat Republicii Moldova”.
Cărți pentru deputați
Deputații-membri ai Blocului „Victorie” au oferit, în cadrul ședinței plenare, speakerului Igor Grosu, vicespeakerului Parlamentului, președintelui fracțiunii PAS, Doina German, precum și deputaților de la PAS și bibliotecii parlamentare, „cărți despre Holocaust și Procesul de la Nuremberg — dovezi documentare ale atrocităților fasciste”.
Interdicții în România
Presa din România a scris despre faptul că patru politicieni din Republica Moldova – Maxim Moroșan, Alexandru Beschieru, Veaceslav Lupov și Igor Tuleanțev – au fost refuzați în 2024 la intrarea în România după ce anterior primiseră interdicții pe o perioadă de 5 ani. Potrivit Poliției de Frontieră, măsura a fost dictată de Serviciul Român de Informații și Ministerul Afacerilor Interne, invocându-se motive de securitate națională și suspiciuni privind sprijinirea unor activități considerate teroriste.
„Lege” anulată
În regiunea transnistreană a fost anulată „legea” privind dezvoltarea tehnologiei blockchain, care era în vigoare din anul 2018. Așa-zisul legislativ de la Tiraspol, în cadrul unei ședințe extraordinare, a adoptat „un proiect de lege” în acest sens. Inițiativa a fost înaintată de liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, în contextul crizei energetice.
sursa: Almanah Politic 2025







