Ministrul Culturii, Sergiu Prodan, și ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, au semnat un ordin de instituire a Consiliului consultativ interministerial pentru memoria represiunilor politice – Consiliul Memoriei, informează TRIBUNA. 

Scopul organului consultativ este de a promova cultura memoriei victimelor represiunilor politice din perioada regimului totalitar comunist (1917-1990) și de a contribui la dezvoltarea unei culturi comemorative comune, argumentate, bazate pe adevărul istoric.

Consiliul este alcătuit din 11 membri, personalități recunoscute din domeniul istoriei, cercetării, educației și culturii:

Alexandru POSTICA – Președinte al Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Moldova, avocat;

Virgiliu BÂRLĂDEANU – șef al Secției Istorie Contemporană, Institutul de Istorie, Universitatea de Stat din Republica Moldova, doctor, conferențiar universitar;

Ludmila D. COJOCARU – șefă a Muzeului Victimelor Deportărilor și Represiunilor Politice, Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei, doctor, conferențiar universitar;

Silvia CORLĂTEANU-GRANCIUC – secretar științific al Institutului de Istorie al USM, doctor, conferențiar universitar;

Zinaida BOLEA – conferențiar universitar, doctor habilitat în psihologie, USM;

Ignat CAZMALI – fondatorul Muzeului de Istorie a satului Avdarma;

Lidia PĂDUREAC – prorector, USARB – Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, doctor, conferențiar universitar;

Anatol PETRENCU – Președintele Asociației Istoricilor din Republica Moldova „Al. Moșanu”, doctor habilitat în științe istorice, profesor universitar USM;

Ion ȘIȘCANU – Doctor habilitat în istorie, profesor universitar, cercetător științific principal, Institutul de Istorie al USM;

Mihail TAȘCĂ – Doctor în drept, cercetător științific coordonator, Agenția pentru Știință și Memorie Militară;

Anatol ȚĂRANU – Doctor în științe istorice, cercetător științific coordonator, Institutul de Istorie al USM.

Deciziile Consiliului Memoriei vor fi prezentate autorităților competente sub formă de recomandări și vor sta la baza creării unei culturi a memoriei naționale, susținute de politici publice în domeniu, precum și diseminarea informației argumentate privind represiunile politice, deportările staliniste, foametea organizată, mișcarea de rezistență anti-sovietică etc. Inițiativa marchează un pas important în procesul de recunoaștere a memoriei victimelor represiunilor politice și aliniere a Republicii Moldova la standardele europene privind cultura memoriei istorice.