Potrivit cercetării, 65.8% dintre moldoveni spun că vor participa la referendum și alegerile prezidențiale din 20 octombrie. Dintre aceștia, 65.8.% susțin că ar vota „pentru” la referendumul privind schimbarea Constituției, așa-zisul Referendum pro-UE. Asta în timp ce 17% dintre respondenți au declarat că vor vota doar la prezidențiale, opțiunea de boicot a referendumului fiind promovată și de mai multe partide pro-ruse. 4% nu vor vota deloc iar aproape 10% nu au decis deocamdată. Din total respondenți 52% susțin că vor vota pentru, iar 29,6% împotrivă.

„Deși pare un scenariu relativ optimist, fără participarea foarte activă a alegătorilor din diaspora, există riscul de nevalidare a referendumului constituțional. Enumerăm motivele:

Din cauza numărului nerealist de exagerat de alegători în listele electorale de bază (circa 2,7 mln), chiar și la o intenție anunțată de participare a 2/3 dintre alegătorii aflați în țară, poate să ducă la un indicator de participare aparent jos.
• Numărul real de persoane cu drept de vot prezenți în țară (fără regiunea transnistreană, care nu fac parte din lista de bază) nu depășește probabil 1,5 mln.
• În pofida deschiderii unui număr mare de secții de votare peste hotare, pentru majoritatea cetățenilor din diasporă, participarea la vot ar include un efort considerabil.
• În aceste condiții, chiar și o mobilizare exemplară a alegătorilor din țară va conduce la o cifră de participare formală mai mică de 50%. Iar în cazul campaniei continue pentru boicotarea scrutinului, cei 66% din interiorul țării nu ar forma nici de 40% din cetățenii cu drept de vot de pe liste.
• În cazul în care unele dintre partidele care astăzi fac campanie de promovare a votului împotriva modificării Constituției (Blocul Victorie, PCRM) vor opta pentru boicotarea scrutinului referendar, acesta riscă să nu adune numărul de voturi necesar pentru validare. Fără participarea foarte activă a alegătorilor din diaspora, există riscul real de nevalidare a referendumului constituțional.
• Reprezentativitatea listelor electorale față de populația stabilă a țării este o problemă recurentă care se agravează și expune procesele democratice unor riscuri nejustificate. Parlamentul ar trebui să opereze modificări legislative pentru a diminua astfel de riscuri în viitor”, au explicat reprezentanții Comunității.