1.Scrisoarea Veronicăi Dragalin în privința Tatianei Răducanu

Săptămâna curentă a fost marcată de un nou scandal în justiție, un nou scandal legat de activitatea comisiilor de evaluare externă. În spațiul public a apărut o scrisoare semnată de procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, care a fost adresat mai multor instituții, inclusiv primelor instituții în stat, și în care se menționa despre faptul că Tatiana Răducanu, membru al Comisiei Vetting și a Comisiei Pre-Vetting, ar avea legături cu Ilan Șor și Veaceslav Platon. Acest lucru a generat numeroase reacții ale partidelor, politicienilor și nu doar. Ulterior, Veronica Dragalin a confirmat autenticitatea scrisorii. Tatiana Răducanu a demisionat din ambele funcții, cererile fiind acceptate de Parlament la 16 mai. Iar cercetările pe caz continuă. Mai mult, șeful statului a declarat că e nevoie de probe care să confirme cele menționate în scrisoare, dar și că Tatiana Răducanu rămâne în Consiliul Suprem de Securitate.

2.Semne de întrebare cu privire la biografia lui Herman von Hebel

Un alt scandal recent a avut legătură cu activitatea Comisiei Pre-Vetting. La finele lunii martie curent, portalul anticorupție. md a publicat o investigație intitulată „Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel”, în care se menționa că, expertul internațional, care în perioada 2013 – 2018 a fost Grefier al Curții Penale Internaționale (CPI), ar fi cauzat CPI prejudicii în valoare de cel puțin 760 de mii de euro, după implementarea unei reforme inițiată de el, care s-a soldat cu demiterea mai multor angajați de acolo. Atunci mai multe partide și lideri politici au cerut demisia lui Herman von Hebel, atenționând că era afectată credibilitatea acestei comisii. Herman von Hebel a respins acuzațiile și cererile care i-au fost înaintate și a spus că-și va continua activitatea.

3. Audierea părinților unui judecător în cadrul Comisiei Pre-Vetting

Comisia Pre-Vetting a fost implicată și mai devreme într-un scandal. La mijlocul lunii martie, părinții judecătorului Ion Chirtoacă, candidat la un fotoliu în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), au fost audiați în Comisia Pre-Vetting, ceea ce a stârnit un val de reacții critice în spațiul public, mai mulți politicieni condamnând faptul audierii, dar și a modului audierii lor. Comisia a venit cu precizări, menționând că i-a invitat pe părinții magistratului la audiere după ce Curtea Supremă de Justiție a criticat faptul că lucrul dat n-a fost făcut la etapa evaluării inițiale, dar și la solicitarea personală a lui Ion Chirtoacă.

4.Demisia și acuzațiile Victoriei Furtună

Victoria Furtună a anunțat, la 11 martie 2024, că demisionează din funcția de procuror anticorupție. Ea a acuzat Serviciul de Informații și Securitate că ar fi inclus-o în lista persoanelor care reprezentau „o amenințare la adresa securității naționale”, după ce ar fi inițiat, în ianuarie 2024, un dosar ce ar fi demonstrat că instituțiile statului ar fi fabricat și ar fi diseminat informații false împotriva judecătorilor neloiali guvernării. A doua zi, Procuratura Generală a efectuat percheziții – cu acordul șefei PA, Veronica Dragalin – în biroul de lucru al Victoriei Furtună din incinta Procuraturii Anticorupție, în cadrul urmăririi penale pe faptul divulgării intenționate a datelor dintr-un dosar aflat în gestiunea PA. Câteva zile mai târziu, fostul procuror a anunțat că a înaintat o cerere prealabilă expediată pe numele Maiei Sandu pentru defăimare intenționată.

5.Anularea concursului pentru funcția de procuror general 

La moment are loc un nou concurs pentru funcția de procuror general, după ce tentativa anterioară – de la finalul lunii februarie 2024, s-a lăsat cu mare scandal și, în cele din urmă, concursul a fost anulat. La 22 februarie, Consiliul Superior al Procurorilor a anunțat că, adjunctul procurorului șef al Procuraturii Anticorupție, Octavian Iachimovschi, candidat la funcția de procuror general, a acumulat cel mai mare punctaj în cadrul concursului. Ulterior, candidații Ion Munteanu, Igor Demciucin și Octavian Iachimovschi au cerut ca să fie publicate notele acordate de membrii comisiei de evaluare în baza rezultatelor interviului din 22 februarie (pentru a exclude orice suspiciuni și speculații) – lucru care și s-a întâmplat. Olesea Vîrlan, membru al CSP, a venit atunci cu o reacție, precizând că s-au „strecurat anumite greșeli” în fișa de evaluare pe care a întocmit-o în privința procurorului general interimar, Ion Munteanu. La scurt timp, ea a demisionat din Consiliu, dar și din funcția de procuror, iar o investigație a Procuraturii a stabilit că ea „a acționat în interesul unei terțe persoane”.

6.Acuzațiile Premierului

În prima lună a anului curent, în cadrul unei ședințe a Guvernului, Premierul Dorin Recean a menționat numele judecătorilor care au emis Hotărârea Curții de Apel Chișinău în cauza civilă depusă de Partidul „Șansa” către Comisia Situații Excepționale, privind anularea dispoziției din 3 noiembrie, 2023, ceea ce a generat mai multe reacții. Consiliul Superior al Magistraturii, dar și Asociația Judecătorilor au venit cu declarații în care au solicitat abținerea de la catalogările și etichetările judecătorilor, dar și au subliniat că independența sistemului judiciar constituie fundamentul statului de drept și este esențială pentru funcționarea democrației și respectarea drepturilor omului. Comentarii au venit și din partea altor actori din justiție și politică. Ulterior, Dorin Recean a spus că va mai face acest lucru și l-a mai făcut într-o altă ședință de Guvern, ceea ce, din nou, a pornit critici.

7.Informațiile despre soțul ministrei Justiției

Veronica Mihailov-Moraru, ministrul Justiției, a fost în centrul unui scandal public la finalul lunii decembrie 2023, după ce a fost publicată o investigație în care se menționat că soțul său ar fi fost condamnat într-un dosar de corupție și ar fi pus la punct o schemă prin care își dădea mașina în arendă, dar fără contracte oficiale – lucru care nu s-a lăsat fără reacție nici pe arena politică, nici în general. Ministra a reacționat, precizând că informațiile publicate „sunt niște falsuri” cu scopul de a-i denigra familie. „Soțul meu nu a luat mită și nu a fost condamnat în 2019 pentru acte de corupție. A fost vizat într-un dosar penal în anul 2009, care ulterior a fost încetat. Orice alte detalii țin de viața sa privată și rog să fie respectată”, a scris atunci Veronica Mihailov-Moraru.

8.Dosarul lui Iulian Munteanu

Un alt scandal cu implicarea Comisiei Pre-Vetting a ținut de juristul Iulian Muntean, care a trecut de evaluarea Comisiei a ajuns în Consiliul Superior al Magistraturii, deși, ulterior, la 20 septembrie 2023, în spațiul public a ieșit la iveală faptul că el era vizat într-un dosar penal. Comisia a declarat atunci că „pe tot parcursul procesului de evaluare, Comisia nu a fost informată despre investigații sau proceduri penale în care ar fi fost vizat Iulian Muntean”. Câteva zile mai târziu, după solicitările ministrului Justiției, a mai multor politicieni și experți din justiție, Iulian Muntean și-a dat demisia din cadrul CSM.

9.Confruntările CNA-PA

Demisia lui Iulian Rusu din funcția de șef al Centrului Național Anticorupție, care a fost anunțată, la 10 octombrie 2023, președintele Parlamentului, Igor Grosu, și până astăzi rămâne învăluită în mister. Aceasta a venit după scandalul cu fostul membru al CSM, Iulian Munteanu, dar și după câteva luni de confruntări între CNA și Procuratură. În cadrul unei ședințe a Parlamentului, în mai 2023, Iulian Rusu a declarat că relațiile de conlucrare între CNA Procuratura Generală și, în special, cea a Procuraturii Anticorupție erau neclare. A urmat reacția PG, care a catalogat acuzațiile directorului CNA drept „iresponsabile, manipulatorii și incorecte”. Apoi a urmat o plângere colectivă a unor angajați CNA pe numele Veronicăi Dragalin, dar și o ședința la care Veronica Dragalin i-a invitat pe ofițerii CNA, nu însă și pe șeful instituției.

10. Hotărâri ale Comisiei Pre-Vetting – anulate

O altă situație controversată, care a generat reacții, comentarii și întrebări – a fost anularea, la 1 august 2023, de către Curtea Supremă de Justiție, a deciziilor Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor. Astfel, magistrații au dispus reevaluarea a 21 de candidați la funcția de membru al CSM și CSP.

URMĂREȘTE-NE ȘI PE TELEGRAM!