Pentru a progresa în construcția unui sector agroindustrial eficient, care poate transforma Moldova în furnizor sustenabil de produse alimentare, avem nevoie de investiții importante și de acces la resurse energetice accesibile (durabile). De fapt, odată ce avem pământ roditor și oferim acces la resurse energetice (nu doar cele fosile și inclusiv cele regenerabile) – investițiile vor veni firesc.

Lumea oamenilor nu este o materie stabilă și suma circumstanțelor sociale și economice se schimbă continuu. Toate economiile naționale împreună și fiecare în parte sunt fenomene volatile și depind de mulți factori.

Competiția pe dimensiunile economică și politică, progresele în cercetare și dezvoltarea tehnologiilor, migrația și evoluțiile demografice – toate influențează evoluția economiei.

Azi, Uniunea Europeană este cel mai important partener economic al Republicii Moldova și circa 65% din exporturi merg în UE, care valorează circa 2.65 miliarde dolari.

Astfel, economia RM depinde foarte mult de starea economiei UE. Între timp, economia comunitară confruntă un set de crize, care au și vor avea impact asupra Republicii Moldova. În aceste condiții noi trebuie să ținem cont de o legitate naturală: în timpurile mai bune, puterile economice sunt mai generoase și mai deschise; în timpurile de criză, puterile economice mari devin mai egoiste și mai închise.

În 2023 economia zonei euro a fost pe muchia recesiunii.

Germania, cea mai mare economie europeană, a trecut printr-o recesiune și acum este afectată de o tendință de dezindustrializare. Cele mai mari companii industriale germane, care sunt vehiculul acestei economii și sursa ei de competitivitate, au redus dramatic investițiile în Germania. Motivul principal este creșterea costurilor de producere.

Acest context a determinat creșterea ratei de șomaj în Germania la maximele din ultimii 2 ani. Împreună cu rata înaltă a inflației în zona euro, inclusiv în Germania, care a afectat puternic puterea de cumpărare a oamenilor – acești factori au redus consumul.

Reducerea puterii cumpărare a cetățenilor UE pune presiune pe exporturile producătorilor moldoveni – care sunt impuși să facă față unei competiții mai dure pe piața europeană.

Acasă, producătorii moldoveni încă sunt apăsați de efectele creșterii costurilor de producere în anii 2021-2023 în urma creșterii costurilor pentru resursele energetice, creșterea costurilor de creditare și a unui nivel înalt al inflației.

Astea sunt doar câteva trăsături ale circumstanțelor economice și sociale caracteristice UE și și Moldovei.

În această ordine de idei, trebuie să luăm în calcul că Europa este unica regiune în lume, unde populația se va contracta până în 2050.

De altă parte, Asia și Africa sunt regiunile în care populația va crește cel mai mult.

Conform prognozelor unor instituții specializate, în 2050 populația Africii va atinge 2,5 miliarde, iar Asia va fi populată de 5,3 miliarde de oameni.

Acum un veac populația Europei constituia 30% din populația globală, în prezent – mai puțin de 10%.

Inclusiv pe aceste motive, autoritățile UE întreprind acțiuni insistente de consolidare a relațiilor economice cu statele continentului Africa – pentru a fi furnizorul acestei piețe cu nevoi în creștere.

Tendințele demografice și în materie de creștere a populației pot fi sursa de obiective economice pentru noi.

Moldova nu face parte din țările bogate în resurse naturale, dar pământul nostru este roditor. În cazul în care am construi un sector agroindustrial eficient, noi am putea deveni unii dintre furnizorii de produse alimentare pentru regiunile hiper-populate ale lumii.

În prezent, exporturile moldovenești în țările Africii constituie 1.4% din totalul exporturilor, și valorează circa 57.1 milioane dolari. Cea mai mare parte a exporturilor în Africa sunt produsele alimentare.

Creșterea populației Africii înseamnă și creșterea nevoii de alimente. Piața UE este una hiper-standardizată și implică cerințe foarte înalte de față de producători. Iar criza economică va atrage după sine și măsuri protectoare, care vor afecta veniturile producătorilor moldoveni, ori chiar îi va face necompetitivi.

Asta nu înseamnă că intrarea pe piețele Africii e o sarcină simplă, dar perspectivele acestei piețe fac efortul să merite.

Dacă ne propunem ca economia “de mâine” a Moldovei să fie mai puternică, trebuie azi să întreprindem măsuri care vor crea “mâine” oportunități.

Economiile competitive sunt rezultat al planificării strategice și al acțiunilor eficiente. Competitivitatea lor nu este rezultat al întâmplării și haosului.

Dacă ne dorim să construim o economie eficientă, trebuie să ne concentrăm pe exercițiul de planificare strategică. Trebuie să ne setăm obiective naționale strategice, să adoptăm un plan de acțiuni și să ne concentrăm energia pe realizarea lui eficientă.

Vadim Ceban, șeful “Moldovagaz”