[ X ]
[ X ]
[ X ]
[ X ]
Editorial12 Septembrie 2022 12:57

(OP-ED) Un semnal de alarmă care trebuie luat în calcul

Că domeniul construcţiilor traversează o perioadă nu tocmai bună nu e un secret. Însă, când acest lucru e confirmat nu doar de declaraţii, ci şi de date statistice oficiale, cred că e cazul să facem anumite concluzii şi să purcedem la acţiuni concrete în vederea depăşirii situaţiei.

Astfel, datele Biroului Național de Statistică (BNS) ne arată că, în trimestrul II al anului curent volumul lucrărilor de construcții s-a diminuat față de aceeași perioadă a anului 2021 cu 15,9% în prețuri comparabile (deşi, în realitate, cred că putem vorbi de o scădere de circa 30%), drept urmare a descreșterii, pe elemente de structură, a volumelor lucrărilor de construcții noi cu 29,3%, reparații capitale – cu 32,2%. A scăzut chiar şi volumul altor lucrări de construcții, cum ar fi demolările, amenajarea terenurilor până la construcții etc. – cu 19,2%. Aceasta e conform datelor BNS, dar, fiind confruntată cu situaţia reală, cifra respectivă e de circa 80%.             

Pe obiecte de construcții în trimestrul II al anului curent, față de aceeași perioadă a anului 2021, s-au înregistrat diminuări (în prețuri comparabile) ale volumelor lucrărilor de construcții executate la clădirile rezidențiale (-32,2%), clădirile nerezidențiale (-20,6%) și construcțiile inginerești (-0,4%).

În acelaşi timp, în ianuarie-iunie 2022 volumul lucrărilor de construcții s-a diminuat față de aceeași perioadă a anului 2021 cu 11,6% (în prețuri comparabile), ca urmare a descreșterii, pe elemente de structură, a volumelor lucrărilor de construcții noi cu 19,7% şi reparații capitale cu 22,5%. Pe obiecte de construcții, în aceeaşi perioadă, raportat la primul semestru din 2021, s-au înregistrat diminuări (în prețuri comparabile) ale volumelor lucrărilor de construcții executate la clădirile rezidențiale (-22,4%), clădirile nerezidențiale (-8,2%) și construcțiile inginerești (-7,1%).

Despre ce vorbesc aceste cifre? Diminuarea principalilor indicatori în construcţii se va răsfrânge inevitabil şi asupra defalcărilor în buget, dar şi asupra numărului de locuri de muncă create de companiile ce activează în acest domeniu. Iar aceasta poate conduce fie la o recalificare şi redistribuire a forţei de muncă pe interior (aceasta în cel mai bun caz), fie la un nou exod al forţei de muncă peste hotare. Ca să nu mai vorbim de presiunea ce poate creşte la capitolul asigurării necesarului de spaţiu locativ sau comercial, care, pe fon de criză şi dat fiind creşterea continuă a inflaţiei, poate determina şi o creştere a preţului la apartamente, case, oficii.  

Chiar dacă e să facem abstracţie de o posibilă creştere a preţurilor la imobile urmare a situaţiei descrise mai sus şi de o posibilă diminuare a defalcărilor bugetare în acest domeniu, rămâne îngrijorătoare situaţia legată de angajaţi. Datele BNS ne arată că în primul trimestru din anul curent, populaţia ocupată a constituit 878,9 mii persoane, fiind în creștere cu 4,3% față de trimestrul II al anului 2021. În sectorul agricol activează 201,0 mii persoane sau 22,9% din totalul persoanelor ocupate, iar în activitățile non-agricole sunt ocupate 677,9 mii persoane – în creștere cu 4,9% față de aceeași perioada a anului trecut. Ponderea persoanelor ocupate în industrie a constituit 14,8% (în trimestrul II 2021 – 14,3%), inclusiv în construcții 7,2% (în trimestrul II 2021 – 7,7%). Deci, e vorba de un cifră impunătoare de angajaţi la care trebuie să ne gândim în primul rând pentru a nu admite ca ei sau o parte din ei să ajungă şomeri. Şi, apropo de şomeri, în construcţii activează preponderent bărbaţi, iar datele BNS arată că şomajul (în trimestrul doi al anului curent) i-a afectat cel mai mult anume pe bărbaţi, care au constituit 56,7% din totalul de șomeri înregistraţi oficial.

Toate acestea ne sugerează că, luând în calcul inclusiv situaţia generată de pandemia de COVID-19 din ultimii ani, situaţia legată de criza economică ce se atestă şi în regiunea noastră, situaţia legată de războiul din ţara vecină, trebuie să identificăm rapid soluţii pentru stoparea declinului în construcţii şi pentru revigorarea domeniului. Iar pentru aceasta se impune un amplu dialog cu factorii decizionali, în urma căruia să rezulte soluţii bune pentru toate părţile implicate. Or, e vorba şi de defalcările la bugetul de stat, şi de locurile de muncă, dar şi de acoperirea necesităţilor ce există la capitolul asigurării cu spaţiu locativ şi comercial. Semnalul de alarmă pe care l-am primit inclusiv prin intermediul datelor statistice ale BNS nu trebuie ignorat, ci înţeles corect şi de acţionat corespunzător.

Viorel Godea, Director general al „Lagmar-Impex”

Sondaj

  • Ce credeți că trebuie să facă guvernarea cu referire la tariful la gaz?

    View Results

    Loading ... Loading ...