[ X ]
[ X ]
[ X ]
[ X ]
Editorial11 Iulie 2022 11:25

(ANALIZĂ) Dacă guvernarea s-ar baza pe experiența autentică europeană, atunci sunt convins că reforma ar arăta cu totul altfel

În ultima vreme s-au intensificat discuțiile legate de documentul propus de ministrul MEC cu privire la absorbția unor universități și institute de cercetare.

Atât autorii cât universitarii și cercetătorii spun într-un glas că schimbarea este necesară din cauza sistemului ineficient al învățământului superior și cercetării după reforma din 2017.

Dar autorii nu aduc argumente clare ce se va întâmpla, iar ceilalți nu propun o alternativă. Cu regret, au loc discuții sterile, noi vrem așa, iar noi (ceilalți) nu vrem așa…

Nu se știe care va fi soarta cercetării, universităților și institutelor absorbite, nu se știe care va fi finanțarea pentru cercetare și universități, care vor fi salariile universitarilor și a cercetătorilor, nu se cunoaște cum va avea loc competiția proiectelor, organizarea susținerilor de teze, atunci când totul va fi într-o „oală” plină cu incertitudini. Toate aceste și multe altele trebuie să fie prevăzute în proiectul de hotărâre a Guvernului.

Se perpetuează anumite minciuni, care merită a fi combătute. Un fost ministru al MEC, care a mințit în 2017, declarând  că europenii au susținut luarea institutelor științifice de la Academie, cu regret, astăzi continuă să spună același minciuni. Iată ce au spus răspicat experții europenii: „să se protejeze actuala capacitate publică de cercetare și inovare a Republicii Moldova ca un Minim Absolut, asigurându-se menținerea capitalului fizic, intelectual și uman al instituțiilor de cercetare din Moldova și consolidarea acestora. Trebuie păstrată, în special, capacitatea de cercetare și independența politică a ASM, în calitate de instituție principală de cercetare în țară, precum și capacitatea de cercetare a institutelor din cadrul ministerelor și a universităților, pentru a evita o degradare periculoasă a bazei de cunoștințe a țării și impactul acesteia asupra dezvoltării socio-economice a Moldovei”.

Dacă guvernarea s-ar baza cel puțin pe această recomandare, atunci sunt convins că reforma ar arăta cu totul altfel.

De menționat că experții europeni atunci au sprijinit poziția conducerii AȘM de a menține și dezvolta rețeaua de institute în cadrul Academiei de Științe.

Încă în 2016 eu am declarat că transmiterea institutelor de cercetare la universități este periculoasă: ” …experiența internațională de mai mult de o sută de ani ne arată că nici un institut transmis universităților sau de la academiile desființate, sau din sistemul național de cercetare nu a supraviețuit. Dacă vor lua institutele, se vor transforma în cămine, le vor privatiza, le vor da în arendă ș.a.m.d.”

Un exemplu elocvent poate servi Institutul de Farmaceutică, care după ce a fost transmis Universității de Medicină, la propunerea președintelui țării, s-a transformat într-un simplu laborator. Și noi știm de ce s-a insistat atunci, ca să nu mai știe nimeni ce medicamente se aduc în țară.

De menționat că unele țări post-sovietice au încercat să facă reforme similare și nu au avut  decât probleme. 

De exemplu Georgia regretă desființarea practică a Academiei de Științe, iar mai târziu s-a încercat chiar restabilirea ei, dar, din păcate, încă nu au reușit, deoarece toate proprietățile institutelor au fost vândute sau privatizate, iar transferul angajaților științifici în sistemul de învățământ superior nu a adus decât o bătaie de cap și, mai mult, potențialul științific serios pe care îl deținea Georgia s-a pierdut și actualmente nici nu au resurse financiare suficiente pentru a restabili institutele.

În Turkmenistan institutele au fost transmise la universități iar academia lichidată, dar și-au revenit în fire după trecerea în neființă a lui Turkmenbași și au reînviat-o, cheltuind sume exorbitante din bugetul de stat.

În Uzbekistan, institutele academiei au fost date universităților, dar când au văzut cu ce problemă se confruntă atât știința, cât și educația, au fost returnate urgent înapoi.

În Kazahstan, Academia a fost transformată într-o organizație obștească, institutele transmise universităților, apoi ele au dispărut. Actualmente este dispoziția președintelui țarii de a  restabili Academia ca o instituție națională și a crea de urgență institute de cercetare pe lângă academie.

În țările baltice academiile au fost desconsiderate și chiar desființate din considerente ideologice, ca aversiune față de sovietic.

O parte din institute s-au contopit cu universitățile, o alta parte – au rămas institute naționale, unele au format societăți pe acțiuni cu mediul de afaceri și în sfârșit după formarea unor academii noi, naționale, europene, care erau înzestrate cu capacitatea de a forma persoane juridice, ultimele au primit dreptul de a avea institute.

De exemplu în Letonia din 1994, nu mai există institute de cercetare științifică atașate Academia de Științe. Cu toate acestea, LAS cooperează atât cu fostele sale institute, cea mai mare parte dintre acestea fiind integrate în diferite universități sau sunt de nivel național.

Academia de Științe din Lituania, în conformitate cu competența stabilită în legile lituaniene, îndeplinește funcția unui minister al științei (ca și in Moldova după reforma din 2004, până în 2017), prin realizarea politicii de stat în domeniul științei și studiilor, totodată îndeplinește funcții de expertiză a problemelor strategice ale țării. Din cele 29 de institute de cercetare științifică de stat care funcționează în prezent, 24 de institute au fost înființate și extinse de Academia de Științe.

Legea Republicii Lituania privind știința și educația, art. 37, statutul institutului de cercetare:

  1. Cerințele privind conținutul actului constitutiv al institutului de cercetare științifică sunt determinate de prezenta lege și de legile care reglementează forma juridică corespunzătoare a persoanei juridice. Statutul institutului de cercetare trebuie să precizeze direcțiile cercetării științifice și dezvoltării sale experimentale.

2 . Statutele Institutelor de Cercetare Științifică de Stat se aprobă de Guvern.

În Estonia legea Academiei Estoniene de Științe prevede în art.17, cu privire la instituțiile academiei umătoarele:

(1) În baza unei hotărâri a adunării generale, Academia poate înființa instituții care au buget și cont bancar propriu și ale căror funcții și baze de funcționare sunt stabilite în statutul instituției.

(2) Statutul unei instituții a Academiei se aprobă de adunarea generală a Academiei și se înregistrează la Ministerul Educației și Cercetării.

(3) O instituție a Academiei va fi condusă de un director cu care Secretarul General al Academiei încheie un contract de muncă pe o perioadă determinată în numele Academiei. Directorul instituției care îndeplinește funcții de cercetare este ales pentru un mandat de până la cinci ani, iar consiliul de supraveghere se formează ca organ consultativ al directorului. Procedura pentru alegerea directorului și formarea consiliului de supraveghere este prevăzută în statutul Academiei.

(4) O instituție a Academiei raportează asupra activității sale președintelui Academiei care exercită supravegherea activităților instituției.

(5) Academia și instituțiile Academiei se înscriu în registrul de stat al autorităților guvernamentale de stat și locale, în conformitate cu procedura prevăzută.

Acum să vedem ce prevede Legea privind organizarea  Cercetării și Dezvoltării din Estonia:

  • 5. Statutul juridic al instituțiilor de cercetare și dezvoltare,

(1) O instituție de cercetare și dezvoltare poate fi înființată ca agenție de stat, agenție de autoritate locală, persoană juridică de drept public, agenție a unei persoane juridice de drept public, persoană juridică de drept privat sau agenție de drept public, persoană juridică de drept privat.

Autorii proiectului moldav se inspiră mult din experiența țărilor baltice, îndeosebi când se vorbește despre lipsa institutelor de cercetare în sistem. Cu regret aceasta este departe de adevăr. Iată, spre exemplu. prevederile statutului Institutului pentru Studii Avansate a Academiei Estone de Științe:

  1. Institutul pentru Studii Avansate, Academia Estonă de Științe („Institutul”) a fost înființat la 24 aprilie 2013 prin rezoluția nr. 5 din Adunarea Generală a Academiei.
  2. Institutul, fiind o instituție a Academiei, este supus autorității Academiei și acționează sub supravegherea acesteia.

În privința Academiei Române – este un foarte bun exemplu de urmat, dar să nu uităm că AR a fost înființată ca instituție de protecție și dezvoltare a limbii și identității românești. Care este misiunea academiei moldave. La acesta întrebare ar trebui să răspundă academicienii și atunci și atitudinea societății și guvernării s-ar schimba.

Sper că aceste sugestii și multe altele apărute în rezultatul discuției ne vor permite să renunțăm la această idee proastă și să ne concentrăm asupra unei reforme mai aproape de realitățile Moldovei și țărilor din regiune.

Acad. Gheorghe Duca

11.07.22

 

Notă: Materialul dat nu neapărat reflectă opinia redacției.

Sondaj

  • Ce credeți că trebuie să facă guvernarea cu referire la tariful la gaz?

    View Results

    Loading ... Loading ...