Președintele Partidului Puterea Oamenilor (PPO), Ruslan Codreanu vine cu un șir de comentarii și propuneri, „care nu se prea discută în spațiul public”, în vederea îmbunătățirii programului de reziliență și anticriză, pregătit de Guvern cu suportul Fondului Monetar Internațional (FMI). Declarațiile au fost făcute de politician în contextul „Conferinței de susținere a Moldovei”, care are loc astăzi, 5 aprilie,la Berlin, la inițiativa Germaniei, Franței și României, dar și a pregătirii în paralel a programului cu FMI, informează TRIBUNA.

„1. Desigur voi începe cu întreprinderile mici și mijlocii și nevoia statului de a injecta lichidități în piață. Or de la începutul anului, Organizația de Dezvoltare a Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) NU a aprobat niciun grant în 2022 și nu a oferit un singur leu prin sistemul de granturi 2022, ceea ce după părerea mea este o problemă. Adică această coloană vertebrală a economiei noastre trebuie susținută și ajutată, or eforturile Ministerului Economiei sunt cel puțin nesatisfăcătoare. Noul ministru al economiei sau nu aude apelurile Doamnei Președintă de a susține antreprenorii mici și mijlocii, sau nu știe cum. Dânsul, împreună cu noul șef al ODIMM (ambii vin din același ONG) au acum alte priorități. Plus, după atâtea crize, e nevoie de văzut care sectoare sunt prioritare (pe lângă agricultură – desigur) și dacă, de exemplu cuplăm cu eficiența energetică, poate ajutăm producătorii mici cu asta prin subgrantare?

Și cum ar fi mâine la conferință vor cere milioane de euro pentru sectorul IMM, dar de la începutul anului, în 3 luni, din cei aproximativ 150 milioane de lei bugetați, nu a ajuns niciun leu la vreun antreprenor.

2. Hai să vorbim despre DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII. Foarte bine, dar nu așa ca până acum. Există vreo viziune de ceva diferit? Știați că 80% din investițiile în rețelele de alimentare cu apă a satelor nu sunt cuplate la magistrale, și cam 60% sunt fără canalizare. Adică dăm bani pentru rețele de apă, dar nu și pentru canalizare. Apoi ne plângem de calitatea apei!!! De stațiile de epurare nu mai vorbim. Respectiv, cum se vor face aceste investiții de acum încolo? În Programul Satul European nu există specificat nimic despre aceasta, or acei 700 de milioane, care în fapt sunt doar vreo 330 milioane pentru sate, vor fi dați pe proiecte care nu sunt centralizate? Unde este viziunea sustenabilă din punct de vedere ecologic? Or acest punct este necesar neapărat de inclus.

Sau putem vorbi despre DRUMURI NAȚIONALE. Dacă tot avem resurse limitate, oare nu ar fi frumos să avem un program de asfaltări pe țară multianual, nu împrăștiem banii pe peticirea borților. O listă de prioritizare ar fi cazul. Drumuri importante cum este drumul național R9, care leagă Vama Otaci de Soroca. Avem așa un plan? Sau pentru ce drumuri vom cere bani de la europeni?

3. Modernizarea agriculturii. Despre creșterea productivității, dezvoltarea zootehniei, agricultură ecologică am tot auzit. Cât s-a tot vorbit, am rămas fără carnea noastră. Încă un pic și rămânem fără lapte. Înțeleg că este o sarcină grea, după ce s-a tot distrus. Dar vreau să văd acțiuni pentru susținerea fermierilor mici. Eu, spre exemplu, vreau o clasă de mijloc în agricultură. Peste 10 miliarde de lei s-au dat ultimii zece ani pentru subvenții în agricultură. S-au dus tot la aceiași oameni!

Dar acum nu e momentul de vorbit despre tot și e momentul de evitat măsurile populiste. Și o iau pe rând SECETA. În zona noastră, cea mai mare îngrijorare pentru anul 2022 este anume seceta. Despre ce investiții în creșterea productivității putem vorbi într-un an în care va fi un nou record de secetă?” – a declarat Ruslan Codreanu.

Liderul politic s-a mai referit și la „cel mai sensibil subiect” – securitatea energetică. „Ce înseamnă securitatea energetică pentru țara noastră, dar și cele mai importante întrebări de unde de luat și unde de stocat? În cât timp și după câți bani investiți vom deveni securitizați energetic?… Noi vom putea procura gaz la un preț accesibil doar dacă România ne va ajuta, și desigur după ce va începe exploatarea gazelor românești din Marea Neagră, rezervă estimată la aproape 200 de miliarde de metri cubi (România consumă cam 12 miliarde de metri cubi anual)”, a mai spus el.

„Înțeleg că urmare a crizei în sănătate, a crizei energetice și a crizei refugiaților din Ucraina, țara noastră are nevoie de acțiuni rapide, astfel încât să reziste economia, în primul rând. Eu foarte mult sper că cei de la guvernare înțeleg că acum nu mai este momentul să copiezi acțiuni din trecut și să continui să vorbești de independență energetică, securitate alimentară, diversificarea piețelor de export etc. Despre asta se vorbește ani de zile. Acum, trebuie de răspuns la întrebarea CUM, cu acțiuni concrete și de lucrat”, a conchis președintele PPO.

Cristina Gurez