Avocatul Iurie Mărgineanu a venit cu o reacție la avizul Comisiei de la Veneția cu privire la modificările la Legea Procuraturii adoptate în august curent de majoritatea parlamentară, informează TRIBUNA.

„Acestea sunt principalele concluzii ale Comisiei de la Veneția, pe problema Procuraturii Generale.

După mine, avizul trebuie citit integral pentru a înțelege valoarea și semnificația sa.

În lumina acestui aviz, Dl. Stoianoglo ar trebui să fie și azi Procuror General în exercițiul funcției”, se spune în opinia lui Mărgineanu.

Avocatul mai notează că, dacă în continuare aspirăm la valorile Europene, dacă tindem a fi un stat de drept, ar fi bine repararea tuturor greșelilor comise, inclusiv de Curtea Constituțională.

Iată concluziile Comisiei publicate de Iurie Mărgineanu:

1. „La 23 septembrie 2021, dna Motuzoc, președintele Consiliului Superior al Procurorilor din

Republica Moldova, împreună cu dl Stoianoglo, procurorul general, au solicitat avizul Comisiei de la Veneția cu privire la modificările din 24 august 2021 la legea cu privire la Procuratură. Modificările respective au fost adoptate într-o situație de conflict politic acut între majoritatea parlamentară și procurorul general, care a fost criticat pentru incompetență și lipsă de integritate. Dl Stoianoglo a negat cu tărie aceste acuzații.

2. Modificările au fost introduse și adoptate în perioada vacanței. Introducerea acestora nu a fost precedată de o dezbatere publică, iar participarea societății civile, a părților interesate și a experților la discuțiile din Parlament a fost, după cum se pare, destul de limitată. Deși Curtea Constituțională a Republicii Moldova a constatat că au fost respectate normele fundamentale de elaborare a legilor, în opinia Comisiei de la Veneția ar fi fost cu siguranță de preferat un proces mai aprofundat și mai transparent, având în vedere importanța reformei pentru buna funcționare a procuraturii, care este definită în Constituție ca o instituție publică autonomă în cadrul autorității judiciare.
3. Comisia de la Veneția notează că, în ultimii ani, componența Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) a fost schimbată de două ori. Astfel de schimbări frecvente pot da impresia că fiecare majoritate parlamentară respectivă a încercat să schimbe în favoarea sa echilibrul de putere în cadrul CSP. Modificările legislative nu ar trebui să fie ad hominem, adică nu ar trebui să vizeze înlocuirea anumitor titulari de funcții sub pretextul unei reforme instituționale. Pentru a reduce riscul unor astfel de schimbări arbitrare, ar fi util să se reglementeze în Constituție componența CSP sau, cel puțin, să se solicite o majoritate calificată de voturi pentru astfel de schimbări importante în legislația privind CSP. Dar acest lucru ar necesita o modificare constituțională, iar această recomandare poate fi pusă în aplicare doar într-o perspectivă mai lungă.
4. Elementul cheie al reformei – și anume noul echilibru între membrii procurorilor și membrii neprofesioniști din cadrul CSP – nu este ca atare contrar standardelor și recomandărilor anterioare ale Comisiei de la Veneția. Deși doi procurori au fost excluși acum din CSP, cinci procurori aleși de colegii lor reprezintă în continuare o parte substanțială a acestui organism. În ceea ce privește membrii neprocurori, această componentă a CSP rămâne suficient de pluralistă pentru a se asigura că niciunul dintre cele trei grupuri (procurori, membri neprofesioniști sau membri de drept) nu poate guverna singur. Alegerea membrilor din oficiu de a face parte din CSP poate fi criticată, dar există și argumente în favoarea acestei alegeri.
5. Comisia de la Veneția invită autoritățile Republicii Moldova să ia în considerare revenirea PG în cadrul CSP în calitate de membru din oficiu (cu o ajustare corespunzătoare a componenței CSP, dacă este necesar). În plus, unele alte modificări sunt criticabile din punctul de vedere al standardelor internaționale și/sau al celor mai bune practici și, prin urmare, trebuie revizuite. Cel mai important, Comisia de la Veneția face următoarele recomandări:

• așteptarea legitimă a membrilor de a-și încheia mandatul nu ar trebui să fie perturbată

fără motive foarte serioase;

• procedura de “evaluare a performanțelor” a PG ar trebui revizuită în mod semnificativ. În special, legea ar trebui să descrie în mod clar natura și principalii indicatori ai evaluării performanțelor și să clarifice modul în care aceasta este diferită de răspunderea disciplinară. CSP poate fi însărcinat cu sarcina de a defini reglementări mai specifice, dar întotdeauna în cadrul stabilit de lege. Comisia de

evaluare (CE) nu ar trebui să poată funcționa fără membri ai procuraturii, iar legea ar trebui să stipuleze în mod clar că recomandările CE nu sunt obligatorii pentru CSP;

• CSP ar trebui să aibă competența de a decide dacă este justificată suspendarea PG în legătură cu o cauză penală intentată împotriva sa; suspendarea PG n-ar trebui să pună capăt în mod automat mandatelor adjuncților săi;
• în cazul suspendării PG sau în cazul în care postul acestuia devine vacant, unul dintre adjuncți ar trebui să fie numit de către CSP ca PG interimar pentru perioada necesară pentru încheierea procedurilor penale și/sau alegerea unui nou PG. Ar putea fi instituite garanții suplimentare pentru a exclude orice influență a PG suspendat sau demis asupra procedurilor penale sau de altă natură împotriva sa.”

 

Cristina Gurez