Marian Lupu, președintele Curții de Conturi a Republicii Moldova (CCRM), în cadrul unui interviu pentru TRIBUNA, a vorbit despre recenta evaluare a calității activității instituțiilor supreme de audit, constatările și recomandările făcute cu privire la CCRM.

TRIBUNA: Banca Mondială a publicat recent o evaluare a calității auditurilor realizate de instituțiile supreme de audit. În ce context a fost efectuată această evaluare?

Marian Lupu: Auditarea în sectorul public oferă evaluări obiective și nepărtinitoare ale programelor, politicilor, operațiunilor din sectorul public, în vederea stabilirii dacă resursele publice sunt gestionate în mod responsabil și eficient și dacă rezultatele scontate oferă încredere cetățenilor și părților implicate.

Instituțiile Supreme de Audit (ISA) au un rol vital în informarea, inclusiv a donatorilor, prin intermediul rapoartelor de audit independente. Banca Mondială este unul din donatorii principali ai Republicii Moldova, care oferă finanțare pentru implementarea unor proiecte în domenii vitale precum sfera socială, medicală, infrastructură etc.

Mandatul Băncii Mondiale necesită crearea de aranjamente în vederea asigurării că procedurile oricărei finanțări sunt utilizate doar în scopul pentru care au fost oferite, cu accent sporit pe aspectele legate de eficiență și economie. Acest mandat include solicitarea ca împrumutătorii și beneficiarii Băncii să dispună de situațiile financiare ale operațiunilor finanțate de BM, auditate de către auditorii acceptați de Bancă, în conformitate cu standardele de auditare acceptate de către BM.

T.: Care a fost scopul evaluării calității activității instituțiilor supreme de audit?

M.L.: Scopul revizuirii a fost de a evalua calitatea auditurilor realizate de către ISA asupra proiectelor finanțate de Banca Mondială, prin obiectivul de conformitate a auditului cu Standardele Internaționale ale Instituțiilor Supreme de Audit (ISSAI), pentru a confirma încrederea BM în constatările formulate de ISA în cadrul auditării operațiunilor finanțate de către BM.

Astfel, capacitățile instituționale și organizaționale ale instituțiilor supreme de audit au fost evaluate în următoarele domenii de evaluare: independența ISA, controlul calității, planificarea, realizarea, raportarea auditurilor, precum și monitorizarea rezultatelor auditurilor.

T.: Câte instituții supreme de audit au fost vizate în evaluare și care au fost criteriile de selectare ale acestora?

M.L.: Drept criterii de selectare au servit următoarele aspecte: ISA beneficiază de suportul BM și a realizat și publicat în ultimii ani cel puțin un raport de audit al proiectelor BM.

Inițial au fost selectate 55 de ISA din 6 regiuni ale lumii. Din acestea, în final, a fost selectat un eșantion din 18 instituții supreme de audit. Eșantionul de ISA selectate de Banca Mondială pentru revizuire au reprezentat: 6 ISA – Africa, 4 – Asia de Est și Pacificul, 3 – Europa și Asia Centrală, 2 – Orientul Mijlociu și Africa de Nord, 2 – America Latină și Caraibe, 2 – Asia de Sud.

Menționăm că, CCRM a fost una dintre cele doar 3 instituții supreme de audit din Europa și Asia Centrală, inclusă în evaluarea efectuată de BM. Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM), care a realizat, până la moment, 30 de misiuni de audit de diferite tipuri privind implementarea proiectelor finanțate de BM în domenii precum ocrotirea sănătății, asistența socială, educație.

T.: Unul dintre criteriile de evaluare a fost conformitatea aspectelor legate de asigurarea independenței ISA la cerințele standardelor internaționale. Care au fost constatările privind situația în domeniu la Curtea de Conturi?

M.L.: Scopul evaluării domeniului dat este de a analiza baza instituțională a operațiunilor ISA. Conform standardului internațional INTOSAI-P 1, o ISA poate funcționa eficient numai dacă este independentă de puterea executivă, iar independența conducătorului ISA este protejată împotriva influenței externe. Prin urmare, domeniul măsoară gradul de independență de care se bucură ISA prin evaluarea aspectelor-cheie ale independenței identificate de standardele internaționale prin Declarația de la Lima (INTOSAI – P 1) și Declarația de la Mexic (INTOSAI – P 10).

Sondajul a inclus 4 întrebări relaționate acestor aspecte:

–        Cadrul normativ legal și constituțional

–        Autonomia și independența financiară

–        Autonomia și independența organizațională

–        Independența conducătorului ISA și a conducerii acesteia.

Revizuirea a stabilit că doar 4 ISA din 18, sau 22%, s-au conformat cerințelor ISSAI conexe independenței ISA. Menționez că, la conformarea cu cerințele privind asigurarea independenței, majoritatea ISA s-au confruntat cu provocări operaționale din partea ramurii executive, și mai puțin – cu provocări constituționale. Pentru a-și îndeplini mandatul, ISA au indicat că pot să-și îndeplinească atribuțiile într-o manieră independentă și nu au întâmpinat imixiuni severe din partea ramurii executive. Cu toate acestea, independența operațională a modului de gestionare a finanțelor și personalului nu este garantată și, drept rezultat, independența operațională și financiară a ISA este restricționată.

La capitolul asigurării independenței, revizuirea a identificat lacune importante conexe bugetului Curții de Conturi a Republicii Moldova, care este aprobat de către Ministerul Finanțelor, fiind ulterior inclus în proiectul de lege a bugetului de stat și remis Guvernului și Parlamentului spre aprobare. O asemenea practică nu permite CCRM să-și elaboreze propriul buget și să-l remită direct Parlamentului pentru aprobare. Astfel, Curtea de Conturi nu dispune de flexibilitatea de a-și elabora și utiliza propriul buget în conformitate cu prioritățile sale. Prin urmare, există loc de îmbunătățiri practice a independenței financiare a CCRM, se concluzionează în evaluarea Băncii Mondiale.

T.: Un alt criteriu important, abordat în revizuirea Băncii Mondiale, este controlul calității activității de audit. Care sunt constatările la acest capitol?

M.L.: Revizuirea a depistat că doar 9 ISA din 18, sau 50%, au corespuns cerințelor standardelor internaționale privind controlul calității. Printre acestea se regăsește și CCRM, evaluarea BM stabilind că politicile și procedurile sistemului de control a calității din cadrul Curții de Conturi sunt relevante, adecvate și corespund cerințelor ISSAI.

Banca Mondială a constatat, de asemenea, că CCRM a documentat politicile și procedurile sistemului de control al calității, angajații au fost informați despre ele, iar ghidurile, manualele și regulamentele conexe sistemului au fost actualizate în permanență de către Curtea de Conturi.

Analiza și evaluarea sistemului de control al calității la nivelul activității de audit a CCRM sunt asigurate de Serviciul control al calității, subdiviziunea care are misiunea de revizuire a unui eșantion de misiuni de audit public extern finalizate („la rece”), precum și de participare, de comun cu angajații Curții de Conturi, la revizuirile ad-hoc, „la fierbinte”, a unui eșantion de misiuni de audit public extern.

Vreau să menționez că, Curtea de Conturi acordă o atenție deosebită aspectului de asigurare a calității activității de audit. Capacitățile instituției în acest domeniu au fost dezvoltate, inclusiv, cu suportul experților externi, în cadrul proiectelor finanțate de Uniunea Europeană, de Oficiul Național de Audit al Suediei, etc.

T.: Potrivit raportului Băncii Mondiale, Curtea de Conturi a realizat progrese considerabile și pe alte aspecte revizuite, ne puteți oferi mai multe detalii?

M.L.: Conform evaluării, 11 ISA din 18, sau 61%, printre care și CCRM, s-au conformat cerințelor ISSAI relaționate etapelor de planificare, realizare, raportare și monitorizare a auditului în practica de audit a acestora.

Revizuirea a concluzionat că, nivelul de conformitate a cerințelor conexe etapei de planificare bazată pe riscuri, realizare a auditurilor din cadrul Curții de Conturi este relevant și corespunzător standardelor internaționale de audit, manualele de audit prevăd proceduri menite să obțină probe de audit suficiente și adecvate pentru a sta la baza constatărilor.

Auditorii CCRM aplică o metodologie robustă și susținută de instrumente de documentare și șabloane, iar procedurile conexe raportării constatărilor, concluziilor și recomandărilor de audit emise de Curtea de Conturi corespund cerințelor ISSAI, se menționează în evaluare.

Curtea de Conturi a depus multe eforturi în ultimii ani pentru a asigura conformitatea tuturor etapelor auditului la cerințele standardelor internaționale. Și aici am beneficiat de suport din partea experților UE, fiind îmbunătățit cadrul metodologic, documentele de lucru, procedurile și instrumentele utilizate în acest proces amplu.

De asemenea, este în derulare procesul de automatizare a auditului, care a demarat acum câțiva ani. Implementăm în practica de audit sistemul informațional de management al auditului – Mkinsight, care este testat în cadrul unor misiuni de audit-pilot financiar. Scopul nostru este de a automatiza întreg procesul de audit, pentru a eficientiza planificarea și realizarea auditurilor și a imprima un nivel înalt de calitate a activității la toate etapele misiunilor de audit.

T.: Care au fost recomandările Băncii Mondiale pentru Curtea de Conturi? 

M.L.: În concluzie, Banca Mondială menționează că, metodologia de audit a Curții de Conturi corespunde standardelor INTOSAI, subliniind că, corespunderea cu standardele internaționale de audit este o componentă importantă a calității auditului și este absolut necesară în menținerea credibilității ISA.

Concomitent, BM recomandă CCRM să stabilească un sistem de îmbunătățiri continue prin dezvoltarea și implementarea unui proces sistematic robust, pentru a asigura ca lecțiile învățate din audituri și practică să fie identificate, înțelese,  diseminate și încorporate în programele de studiu și dezvoltare, precum și în ghidurile și metodologia de audit.

Evaluarea efectuată de Banca Mondială reconfirmă calitatea și credibilitatea activității Curții de Conturi a Republicii Moldova. Vom depune și în continuare toate eforturile pentru sporirea impactului activității de audit public extern și îmbunătățirea gestionării banilor publici.

 

Cristina Gurez