[ X ]
[ X ]
Important8 Aprilie 2021 07:00

(INTERVIU) Olga Cebotari: Rezolvarea definitivă a conflictului transnistrean reprezintă dezideratul major asupra căruia trebuie concentrate atenția și eforturile

Olga Cebotari, Viceprim-ministru pentru Reintegrare, în cadrul unui interviu pentru TRIBUNA, a vorbit despre responsabilitățile sale, realizările din cele peste 100 de zile de mandat, priorități și perspective.

TRIBUNA: Doamna Cebotari, ați trecut de 100 de zile în funcția de vicepremier. Cum a fost această perioadă?

Olga Cebotari: În fapt, fiind învestită în această funcție în data de 09 noiembrie 2020, ziua nr.100, calendaristic, a fost completată în data de 16 februarie 2021, dar, dacă e să ne referim deja și până la ziua curentă, aș remarca că a fost o perioadă de activități intense și de asigurare a continuității proceselor în promovarea politicilor de reintegrare a țării și a asigurării unei interacțiuni productive în toate platformele de dialog privind reglementarea transnistreană și cu partenerii internaționali.

Este important să specific faptul că până în data de 24 decembrie 2020 am exercitat funcția de vicepremier cu mandat deplin și, până în prezent, continui activitatea în calitate de vicepremier în exercițiu.

În această perioadă m-am axat pe menținerea unei abordări active și de inițiativă permanentă în dialogul Chișinău-Tiraspol, cu identificarea unor opțiuni viabile la rezolvarea problemelor actuale și urgente înfruntate de către locuitorii de pe ambele maluri ale Nistrului, paralel cu familiarizarea cu dosarele aflate în gestiune.

O atenție separată am acordat fortificării capacităților instituționale atât ale Biroului politici de reintegrare (în special la componenta resurse umane calificate), cât și în vederea sporirii calității responsabililor ministeriali și departamentali de problematica transnistreană.

Am fost într-un ritm de adaptare permanentă la noile provocări dictate de situația pandemică, care a complicat starea lucrurilor și în regiunea transnistreană și m-a impus să asigur o monitorizare neîncetată, cu reacții prompte la circumstanțe, ce impunea și determinări de acțiuni de intervenție în interesele legitime ale cetățenilor.

Au fost momente dificile și de imprevizibilitate, dar, cu suportul echipei formate din buni profesioniști, am reușit să gestionăm într-o manieră înțeleaptă evenimentele și să fim mereu în serviciul oamenilor care au solicitat și au avut nevoie de sprijinul nostru.

T.: Care trei realizări din această perioadă le considerați cele mai importante?

O.C.: Pentru perioada de referință desigur că aș putea enumera mai multe reușite atinse în comun cu colegii din cadrul Biroului, dar, dacă ar fi să ne limităm la trei mai relevante, aș remarca în primul rând succesul câștigat la cea de-a 27-a reuniune a Consiliului Ministerial al OSCE (3-4 decembrie 2020), în cadrul căreia am reușit să obținem suportul reprezentanților mediatorilor și observatorilor în formatul de negocieri ,,5+2” și a tuturor celor 57 de state participante în aprobarea noii Declarații cu privire la procesul de negocieri în formatul „5+2” privind reglementarea transnistreană, asupra căreia s-au efectuat coordonări preventive și care a fost unicul document agreat în acest an pe filiera reglementării conflictelor din spațiul CSI.

O realizare remarcabilă o consider a fi și faptul că am izbutit să relansăm activitatea în formatele de negocieri existente, având la activ deja 1 întrevedere informală cu liderul de la Tiraspol, 2 ședințe de lucru la nivel de reprezentanți politici și 9 reuniuni ale grupurilor de lucru sectoriale. Vorbind despre grupurile de lucru, consider că un succes aparte este că am reușit să convocăm după o pauză de mai bine de un an experții din domeniul sănătății de pe ambele maluri ale Nistrului. Concomitent am dat un bun start punerii în aplicare a priorităților în comun trasate cu Președinția în exercițiu a OSCE, urmare a dialogului purtat în cadrul vizitelor efectuate în Republica Moldova de către Reprezentantul Special al Președinției în exercițiu a OSCE pentru reglementarea transnistreană, Thomas Mayr-Harting (26 ianuarie 2021), și de către Președinta în Exercițiu a OSCE, Ministra Afacerilor Externe a Regatului Suediei, Ann Linde (17 februarie 2021).

O impulsionare esențială a proceselor în mod cert am asigurat-o în soluționarea problemelor curente din sfera transportului auto, respectiv, întru a îmbunătăți nivelul de implementare a Deciziei protocolare din 24 aprilie 2018 și a eficientiza activitatea subdiviziunilor teritoriale din orașele Râbnița și Tiraspol, am contribuit la dinamizarea interacțiunii experților de profil, cu demararea la 25 ianuarie 2021 a unei campanii informaționale a populației din regiunea transnistreană referitor la regulile și seturile de acte necesare pentru a participa în traficul rutier internațional, punerea în aplicare a mecanismului de documentare cu plăci neutre a remorcilor la autovehiculele ce nu desfășoară activități comerciale din 01 aprilie 2021, ajustarea cadrului normativ privind importul de autovehicule în regiune, documentarea cu plăci neutre sau ,,MD” a tuturor autovehiculelor din regiune, care, începând cu 01 septembrie 2021, conform celor agreate pe bilaterala moldo-ucraineană, vor fi admise în traficul rutier internațional doar dacă vor poseda plăcile nominalizate supra.

Nu în ultimul rând, aș evidenția eforturile depuse în comun cu autoritățile naționale de profil, OMS și partenerii externi pentru a preveni și trata infecția cu COVID-19 pe ambele maluri ale Nistrului, fiind oferite multiple loturi de ajutor umanitar din cele alocate Republicii Moldova de către partenerii internaționali (vaccinuri anti-COVID-19, echipamente medicale și de protecție, pulsometre etc.), transfer de pacienți în stare foarte gravă în centrele medicale de pe malul drept, organizarea cursurilor tematice de instruire privind procedurile și regulile de imunizare a populației, obținerea liberei circulații a medicilor cu domiciliu în regiune și loc de muncă pe malul drept ș.a.m.d.

T.: Ce ați fi vrut sa fie altfel în această perioadă, dar nu s-a reușit?

O.C: Asemeni fiecărui cetățean în mod cert îmi doresc să revină la normalitate starea lucrurilor perturbată de provocările pandemiei de COVID-19, care a afectat considerabil activitatea cotidiană a fiecăruia dintre noi și ne-a impus să ne adaptăm stilul de viață, activitatea la locul de muncă, comportamentul în spațiile publice ș.a., iar pe dimensiunea transnistreană starea excepțională în sănătatea publică a complicat și mai mult situația oamenilor cu domiciliu în regiune, pe motiv că exponenții de la Tiraspol, sub acoperământul acestor împrejurări, au restricționat abuziv libera circulație.

De asemenea, dificultăți sunt generate și urmare a persistării îndelungate a perioadei de activitate a unui Executiv cu mandat limitat și în exercițiu, fapt ce tergiversează procesul de promovare a unor politici publice și acte normative mult așteptate în societate, dar și în rezultatul unei mobilități mari de funcționari în instituții, aceasta se resimte substanțial și în procesul de negocieri, căci luni în șir avem grupuri de lucru sectoriale ce nu dispun de coordonatori, iar o mare parte din experți nu asigură memoria dosarului fiind adeseori substituiți cu specialiști debutanți.

În pofida circumstanțelor prezente sunt depuse toate eforturile posibile în vederea gestionării responsabile și profesioniste a dosarelor curente și a sprijinirii locuitorilor de pe ambele maluri ale Nistrului în depășirea dificultăților înfruntate.

Indiscutabil, mi-aș dori și spre aceasta tindem neîncetat ca barierele în calea liberei circulații înspre localitățile din stânga Nistrului să fie înlăturate, respectarea drepturilor omului în regiune să fie în corespundere cu standardele internaționale în vigoare, sănătatea populației să fie mai bine protejată și fortificată, iar abordările-cheie pe dimensiunea transnistreană să fie sincronizate și unice între toate ramurile puterii de stat, instituțiile publice, societatea civilă și mediul academic autohton.

T.: Ați reușit să evaluați deja potențialul echipei Dvs. ca să îl puteți valorifica la maximum?

O.C.: Din primele zile am inițiat o comunicare interactivă cu tot personalul din cadrul Biroului, instituție care țin să evidențiez că de aproape 12 ani este o subdiviziune încadrată în organigrama Cancelariei de Stat și care acordă asistență Vicepremierului pentru reintegrare.

Într-un interval scurt de timp am făcut cunoștință cu fiecare funcționar în parte, cu experiența acumulată și cu nivelul de cunoștințe posedate, abilitățile individuale ale acestora, reușind să-mi formez o imagine de ansamblu despre rolul și contribuția fiecăruia în echipă, performanța și capacitatea subdiviziunii, ce ulterior mi-a oferit posibilitatea de replanifica unele procese în direcția optimizării acestora, eficientizării prestației și de a fortifica punctele mai slabe.

Similar am apreciat expertiza disponibilă și din partea funcționarilor responsabili de problematica transnistreană din autoritățile administrației publice centrale, iar urmare a constatărilor efectuate am purces la o amplă revizuire a acțiunilor și a tacticilor în vederea promovării unor politici sectoriale de reintegrare a țării mai eficiente, sporirii prestației acestora în negocierile cu exponenții de la Tiraspol, adoptării unor poziții proactive și bine argumentate în măsură să convingă partenerii internaționali că rolul de dirijor principal revine Chișinăului.

Indiscutabil că multă muncă se impune în continuare întru obținerea unor rezultate și mai tangibile și, concomitent, pot remarca ferm că am reușit menținerea unei sustenabilități a rezultatelor anterior atinse, marcarea unor noi progrese sesizabile și aprofundarea eficacității cu resursele disponibile, trasând noi perspective de mișcare și de dezvoltare, cu sporirea vizibilității și a imaginii pozitive a Biroului politici de reintegrare în spațiul public.

T.: Cum ați califica dialogul cu responsabilii de la Tiraspol în această perioadă?

O.C.: Comunicarea are loc zilnic, ținând cont de faptul că interacțiunea și corespondența pe diverse aspecte între Chișinău și Tiraspol poate fi desfășurată exclusiv între oficiile reprezentanților politici în procesul de negocieri privind reglementarea transnistreană, așa a fost agreat anterior, iar, până la soluționarea finală a conflictului nu poate fi asigurată cooperarea nemijlocită între structurile de pe ambele maluri ale Nistrului, în caz contrar aceasta este în măsură să provoace interpretări eronate și ambigui.

Indiferent de unele situații de criză pe teren (incidente în Zona de Securitate, declararea indezirabilității unor persoane în regiune), derapajele din partea Tiraspolului de la unele angajamente anterior convenite pe perioada pandemică (starea precară a drepturilor omului, limitarea deplasării nestingherite a cetățenilor) sau retorica confrontaționistă în raport cu autoritățile moldovenești, se menține un contact și un dialog constant între negociatorii principali și oficiile coordonate de aceștia întru identificarea opțiunilor viabile și reciproc acceptabile de depășire a unor probleme actuale și care afectează viața de zi cu zi a populației.

Comparativ cu perioadele precedente s-a activizat dialogul între negociatorii principali, reușindu-se organizarea pe durata mandatului exercitat a 3 ședințe de lucru și a unei întrevederi informale cu liderul de la Tiraspol, cu focusarea discuțiilor pe dinamica marcată în implementarea așa-numitului pachet Berlin+, dar și pe soluționarea problemelor social-economice și umanitare, în special privind restabilirea liberei circulații, restabilirea drepturilor omului pe cazuri individuale, luarea măsurilor comune de protecție a populației împotriva infecției coronavirusului de tip nou.

La inițiativa Chișinăului, în majoritatea cazurilor, este asigurată convocarea periodică a grupurilor de lucru sectoriale pentru promovarea măsurilor de fortificare a încrederii, cărora le revine rolul de a identifica soluții tehnice la cele mai stringente probleme de pe agenda negocierilor, în coordonare cu reprezentanții politici, iar în trimestrul I din anul curent s-au întrunit experții de profil în 8 reuniuni, dintre care 3 în sfera transportului auto, 2 – ocrotirea sănătății, 1 – educație, 1 – acte de stare civilă, 1 – probleme vamale.

Chișinăul sesizează neîncetat Tiraspolul, prin canalul de comunicare al reprezentanților politici și al Comisiei Unificate de Control, pe toate problemele urgente și încearcă să identifice prin orice căi posibile modalități imediate și pragmatice de rezolvare a acestora în interesele legitime ale oamenilor.

T.: Ce puteți spune despre colaborarea cu partenerii externi în această perioadă, în special cu OSCE?

O.C: Mediatorii (OSCE, Federația Rusă, Ucraina) și observatorii internaționali (SUA și UE) din cadrul formatului de negocieri ,,5+2” sunt informați constant despre evoluția dialogului dintre Chișinău și Tiraspol, viziunile autorităților Republicii Moldova pe marginea temelor actuale de pe agendă și a măsurilor de suport întreprinse, în contextul în care aceștia sunt vizați practic în toată corespondența purtată între reprezentanții politici și sunt reprezentați la toate ședințele de lucru din cadrul formatelor de negocieri existente (1+1, grupuri de lucru sectoriale), având posibilitatea de a se expune și de a interveni cu comentarii în contextul subiectelor discutate de către părți.

Reieșind din rolul și mandatul atribuit OSCE, Chișinăul apelează permanent la suportul Misiunii în Republica Moldova, dar și al Reprezentantului Special al Președinției în exercițiu, în vederea impulsionării dialogului dintre Chișinău și Tiraspol, facilitării procesului de identificare a unor soluții viabile, sprijinirii eforturilor de îmbunătățire a situației drepturilor omului în regiunea transnistreană, menținerii stabilității și ordinii publice în perimetrul Zonei de Securitate, reflectării obiective a situației pe dimensiunea transnistreană în rapoartele și alocuțiunile prezentate la Viena, și desigur a organizării rundelor de negocieri în oficiile Misiunii din orașele Chișinău, Tiraspol și Bender.

Pe lângă aceasta, o comunicare continuă este păstrată cu partenerii externi, organizațiile internaționale relevante (ONU, Consiliul Europei, EUBAM etc.) și cu misiunile diplomatice acreditate în Republica Moldova, cu informarea acestora despre evoluțiile marcate în negocieri, pozițiile Chișinăului pe subiectele actuale de pe agendă, esența politicilor promovate de Guvern în domeniul reintegrării țării, eforturile luate pentru a consolida încrederea între maluri, dar și se intervine adeseori cu solicitarea către actorii internaționali de a avea o contribuție activă în acest proces, a susține autoritățile Republicii Moldova în măsurile promovate, a acorda asistența multidimensională disponibilă și a sincroniza abordările de principiu de aspecte de interes reciproc.

T.: Ce priorități aveți pentru perioada următoare?

O.C.: În mod tradițional, într-un vizor permanent rămâne continuarea implementării angajamentelor agreate în așa-numitul pachet Berlin+, fiind vorba atât de realizarea deciziilor protocolare semnate în perioada anilor 2017-2018 (podul de la Gura Bâcului, școlile cu predare în grafie latină, terenurile agricole din raionul Dubăsari, apostilarea diplomelor de model neutru, mecanismul de documentare a autovehiculelor cu plăci neutre, organizarea interacțiunii în sfera telecomunicațiilor), cât și soluționarea celorlalte subiecte, dar și de revenirea la progresele înregistrate până în data de 17 martie 2020, cu ulterioara mișcare spre noi rezultate substanțiale și completarea înțelegerilor convenite.

Printre subiectele primordiale pentru Chișinău ce urmează a fi promovate în anul în curs este și tematica drepturilor omului în regiunea transnistreană, situația căreia din păcate a degradat esențial începând cu anul 2020, fiind sesizate multiple abuzuri și persecuții comise de către exponenții de la Tiraspol în privința cetățenilor Republicii Moldova, cu încălcarea gravă a mai multor drepturi și libertăți fundamentale, iar autoritățile constituționale au fost nevoite să intervină pe fiecare sesizat/cunoscut în partea întru onorarea obligațiilor pozitive de protecție a cetățenilor săi, cu sensibilizarea organelor de drept abilitate și a partenerilor internaționali relevanți.

Eliminarea barierelor artificiale în calea liberei circulații este o direcție principală de acțiune în contextul restricțiilor neargumentate cu care se confruntă o perioadă îndelungată mai multe categorii de locuitori.

Reieșind din situația pandemică precară și gravitatea acesteia și mai accentuată în raioanele de est ale țării, în colaborare cu OMS și cu autoritățile naționale de specialitate se întreprind și vor fi dispuse măsuri sporite în continuare în vederea prevenirii și combaterii COVID-19, organizării activităților de protejare a sănătății locuitorilor de pe ambele maluri ale Nistrului și de imunizare împotriva infecției, distribuirii pe malul stâng al Nistrului a loturilor de asistență, inclusiv de vaccinuri alocate pentru Republica Moldova.

La fel va fi asigurată o dinamică neîntreruptă a dialogului pe platformele de negocieri existente și se vor canaliza eforturile spre crearea premiselor favorabile pentru convocarea unei noi runde oficiale a formatului de negocieri ,,5+2”.

T.: Ce perspective considerați că sunt privind soluționarea problemei transnistrene?

O.C.: Este bine cunoscut faptul că, cel mai strategic coș de pe ordinea de zi a procesului de negocieri este cel al problemelor instituționale, politice și de securitate, care presupune că orice realizare marcată trebuie să contribuie la definitivarea parametrilor finali ai reglementării transnistrene, cu determinarea unui statut juridic special pentru regiune, care în mod obligatoriu va respecta suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova, în limitele hotarelor sale recunoscute de comunitatea internațională.

Anume din acest considerent, partea moldovenească reiterează de fiecare dată, inclusiv în declarațiile Consiliilor Ministeriale ale OSCE, despre indispensabilitatea mișcării paralele pe toate cele 3 coșuri de pe agenda negocierilor (social-economic, umanitar și de statut), cu trasarea unor perspective clare de avansare în direcția atingerii unei formule de reglementare atotcuprinzătoare, pașnice, politice și durabile a dosarului transnistrean, consolidând statalitatea Republicii Moldova, restabilind spațiile naționale unice și asigurând garantarea respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Totodată, la nivel național urmează a conjuga eforturile tuturor autorităților publice (Parlament, Guvern, Președinție), partidelor politice, societății civile și a experților cu o vastă experiență în domeniu în vederea conturării, definitivării și prezentării către partenerii internaționali a viziunii Republicii Moldova pe marginea principiilor și parametrilor-cheie de reglementare a diferendului transnistrean, având la bază elementele consfințite în Constituție și stipulate în Legea nr.173/2005 cu privire la prevederile de bază ale statutului juridic special al localităţilor din stânga Nistrului (Transnistria) și interesele vitale ale statului unitar și indivizibil Republica Moldova.

Rezolvarea definitivă a conflictului reprezintă dezideratul major central asupra căruia trebuie concentrate atenția și eforturile autorităților.

Cristina Gurez

Sondaj

  • Ce așteptați cel mai mult în 2021?

    View Results

    Loading ... Loading ...