Interviu cu Marian Lupu, Președintele Curții de Conturi a Republicii Moldova, pentru „Almanah Politic-2020”

Domnule Președinte, cum a fost anul 2020 pentru Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM)? În ce măsură a fost afectată activitatea de pandemie?

Condițiile pandemiei globale au influențat doar formele și metodele de organizare a activităților CCRM. Noile circumstanțe au necesitat o regândire a activităților și procedurilor pentru a obține probe de audit suficiente și adecvate în procesul de audit.

În primul rând, am luat toate măsurile pentru a nu pune în pericol sănătatea angajaților noștri, organizând munca, preponderent, de la distanță. De asemenea, au fost introduse restricții privind prezența fizică a auditorilor în birourile entităților auditate. Implementăm cu succes și folosim forme moderne de lucru bazate pe tehnologiile informaționale, care permit auditorilor să efectueze în mod eficient sarcinile delegate. O atenție deosebită este acordată dotării echipelor de audit cu laptopuri și asigurării accesului la distanță la toate fișierele și documentele de lucru necesare.

Vreau să menționez că, condițiile pandemiei nu au afectat realizarea auditurilor planificate și calitatea rapoartelor CCRM, rezultatele activităților noastre sunt reflectate în Raportul anual 2019. În perioada de raportare, am desfășurat activitățile în mod obiectiv și independent, în conformitate cu prevederile cadrului legislativ și cu cerințele standardelor internaționale de audit.

Ce nereguli dezvăluie ultimul Raport anual al Curții de Conturi în ceea ce ține de utilizarea banului public?

În perioada septembrie 2019 – septembrie 2020, CCRM a efectuat auditul formării și utilizării resurselor bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, fondurilor de asigurări obligatorii în medicină și, de asemenea, auditul financiar al ministerelor. De asemenea, în această perioadă, Curtea de Conturi și-a concentrat activitățile pe alte domenii importante, și anume: privatizarea proprietății publice în perioada 2013-2019, achizițiile publice, gestionarea fondurilor și a proprietății publice de către unele întreprinderi de stat și instituții publice, transferurile de la bugetul de stat către bugetele locale, tehnologiile informaționale, funcționalitatea sistemelor de management financiar și gradul de conformitate a acestora cu principiile de eficiență etc.

Ca urmare a misiunilor de audit desfășurate, Curtea de Conturi a obținut o imagine de ansamblu privind managementul finanțelor publice și guvernanța sectorului public. Problemele complexe și sistemice identificate de Curtea de Conturi țin de domeniul managementului slab al resurselor umane în cadrul autorităților publice centrale, inclusiv la capitolul asigurarea funcționalității serviciilor financiar-contabile și de audit intern, care sunt limitate; neînregistrarea drepturilor patrimoniale ale terenurilor și clădirilor; neconformitatea în procesul de achiziții publice; neînregistrarea în evidența contabilă a valorii terenurilor și clădirilor; nevalorificarea integrală a veniturilor bugetare; lipsa funcționalității și interoperabilității sistemelor informaționale de stat; incoerența normelor metodologice și a clasificației bugetare referitor la noțiunea distinctă „cheltuieli pentru subsidii” și a conținutului economic al acestora; administrarea defectuoasă a proprietății publice prin privatizare și parteneriate public-private; capacitatea administrativă limitată a autorităților publice locale necesare pentru organizarea și funcționarea lor eficientă; ineficiența participării statului în sectorul corporativ; precum și nevalorificarea integrală și executarea cu rezerve a proiectelor finanțate din surse externe.

Putem concluziona că, sistemul de management financiar și cel de responsabilitate managerială este sub nivelul cerințelor unei utilizări eficiente a mijloacelor financiare publice, deci, factorii de decizie trebuie să fie responsabilizați și eficiența managementului financiar trebuie să fie ridicată.

În ce măsură sunteți mulțumit de continuitatea pe care o au deciziile CCRM?

Misiunea CCRM este de a raporta despre corectitudinea utilizării fondurilor publice de către instituțiile guvernamentale, contribuind astfel la întărirea sistemului funcțional de responsabilitate. Practica ultimului deceniu demonstrează că îmbunătățirea managementului finanțelor publice, consolidarea mecanismului administrativ și responsabilitatea managerială pentru gestionarea optimă și eficientă a proprietății și a fondurilor publice rămân sub nivelul așteptărilor Curții de Conturi, ale Parlamentului și ale întregii societăți.

În acest context, în 2019, a fost inițiat un proces amplu de revizuire a cadrului legal ce guvernează activitățile instituției, precum și alte acte legislative conexe, pentru identificarea deficiențelor care limitează impactul auditului public extern. Neajunsurile identificate de CCRM au stat la baza elaborării unor inițiative de modificare și completare a unor acte legislative, al căror scop este de a lichida vidul legislativ existent și de a elimina neconcordanțele de reglementare pentru a soluționa problemele legate de responsabilitatea conducerii entităților auditate, pentru a asigura continuitatea și transparența activităților Curții de Conturi, precum și pentru a majora impactul rapoartelor de audit.

Propunerile CCRM și-au găsit reflectarea în câteva inițiative legislative, ce vizează crearea unor mecanisme funcționale de responsabilitate managerială pentru asigurarea bunei guvernanțe și creșterea impactului activității de audit cu efecte reale asupra gestionării fondurilor publice și a utilizării proprietății publice. Adoptarea acestor modificări legislative va contribui la implementarea unor standarde înalte de management financiar în sectorul public.

Cum ați descrie colaborarea avută în 2020 cu organele de drept?

În majoritatea cazurilor, rapoartele noastre de audit relevă erori și neajunsuri cauzate de nivelul scăzut de profesionalism al personalului entităților auditate, ignoranță și alți factori, care necesită aplicarea măsurilor corective și disciplinare. Cu toate acestea, în unele cazuri, auditorii noștri pot identifica cazuri de presupuse fraude sau corupție. În conformitate cu standardele internaționale de audit extern și reglementările interne, în astfel de cazuri, materialele sunt trimise organelor de investigare pentru o evaluare finală și luare a deciziilor adecvate.

Mandatul Curții de Conturi, în calitate de instituție supremă de audit (ISA), nu prevede funcții judiciare. Avem o sarcină mai largă și, anume, să le oferim entităților auditate asistență pentru a elimina încălcările și neajunsurile și pentru a optimiza procesul de utilizare a fondurilor și proprietății publice. În cazul încălcărilor legate de corupție și fraude, analiza și depistarea este responsabilitatea organelor de investigare.

Pentru a îmbunătăți coordonarea acțiunilor și raportarea corespunzătoare a acestor cazuri, a fost înființat un Consiliu interdepartamental pentru cooperare între CCRM și organele de drept, care și-a dovedit eficacitatea. În cadrul Consiliului se examinează cazurile de suspiciune de fraudă și se decide asupra remiterii acestora organelor de drept conform competențelor legale, iar acestea, la rândul lor, informează Curtea cu privire la mersul și la rezultatele acțiunilor întreprinse.

Pe parcursul ultimei perioade de raportare (septembrie 2019 – septembrie 2020), ca urmare a evaluării riscurilor de fraudă și eroare în procesul de administrare a finanțelor și a patrimoniului public, Curtea de Conturi a remis organelor de drept materialele a 18 misiuni de audit, pe marginea cărora au fost pornite 8 cauze penale, a fost emis un refuz în pornirea cauzei penale, iar 13 rapoarte de audit sunt în proces de examinare.

Totodată, în baza rapoartelor de audit din anii precedenți, organele de drept și de urmărire penală au instrumentat 23 de cauze penale, inclusiv: 7 cauze penale – din anul 2018, 7 cauze penale – din 2017, 5 cauze penale – din 2016, și 4 cauze penale – din 2015.

De asemenea, în perioada de referință, CCRM nu a pierdut niciun litigiu intentat pe marginea rapoartelor de audit, în perioada de referință instanțele de judecată examinând 3 litigii.

Cum poate fi „măsurată” eficiența activității Curții de Conturi? Cine determină eficacitatea auditului public extern?

Dacă vorbim despre evaluarea eficienței CCRM, este necesar să se separe activitățile operaționale și activitățile de audit.

Conform Legii Curții de Conturi nr. 260/2017, situațiile financiare anuale ale CCRM sunt supuse auditului extern, efectuat în conformitate cu standardele internaționale general recunoscute de către o organizație de audit independentă, selectată de Parlament în conformitate cu procedura stabilită de legislația privind achizițiile publice.

În ceea ce privește măsurarea eficacității activității de audit a unei instituții supreme de audit, vreau să remarc că în nicio țară nu există vreo structură care poate evalua acest lucru, în baza unor formule sau indicatori specifici. Standardele internaționale privind auditul public extern nu prevăd această practică.

În general, putem afirma că eficiența activității ISA este evaluată prin impactul asupra îmbunătățirii managementului finanțelor publice de către autoritățile centrale și locale. CCRM efectuează diagnosticarea sistemului, identificând punctele tari și punctele slabe și, prin concluzii și recomandări, ajută organele executive să elimine problemele depistate, iar Guvernul, în general, să îmbunătățească politicile publice.

CCRM are o contribuție importantă la îndeplinirea misiunii Legislativului de control parlamentar. În fiecare an, efectuăm auditul financiar a trei bugete de stat: bugetul de stat, bugetele asigurărilor sociale și de sănătate, precum și un audit al situațiilor financiare ale tuturor ministerelor, oferind Parlamentului o imagine completă a utilizării fondurilor publice înainte de aprobarea bugetelor pentru anul următor. Cooperarea cu organele de drept ajută la identificarea cazurilor de fraudă și corupție în procesul de gestionare a proprietății publice și financiare.

În cadrul activităților Organizației internaționale specializate INTOSAI, se efectuează evaluări peer review (evaluări colegiale) pentru a măsura eficacitatea instituțiilor supreme de audit. Conform standardelor internaționale de audit extern, evaluarea peer review nu este un audit, ci o evaluare a anumitor domenii de activitate de către experți din alte instituții supreme de audit pentru a oferi recomandări pentru îmbunătățire. Decizia de a fi supusă unei evaluări peer review este luată de ISA, implicând, pe principiul voluntariatului, experți din alte ISA.

În acest context, vreau să menționez că am decis să realizăm, pentru prima dată, o astfel de evaluare internațională a activităților CCRM în următoarele domenii: independență și cadru juridic, guvernanță și management, procesul de audit financiar și asigurarea calității acestuia, precum și relațiile cu părțile interesate externe. Revizuirea este efectuată anul acesta de un grup de experți din cadrul SIGMA și OECD, Curtea de Conturi a Turciei și Oficiul de Stat de Audit al Letoniei și la începutul anului 2021 ni se va furniza un raport cu recomandări. Raportul va fi înaintat Parlamentului și va fi utilizat de CCRM ca orientare pentru îmbunătățirea performanței instituției.

Ce obiective aveți pe viitor?

Misiunea Curții de Conturi este de a raporta și a oferi asigurări privind utilizarea resurselor publice de către Guvern, contribuind astfel la consolidarea unui sistem funcțional de responsabilitate.

În calitate de instrument al controlului parlamentar, optăm pentru fortificarea conlucrării cu Legislativul în vederea eradicării deficiențelor în gestionarea fondurilor publice și pentru îmbunătățirea cadrului legal în domeniul auditului public extern, precum şi în alte domenii conexe acestuia, în vederea promovării şi reglementării bunei administrări a resurselor financiare publice şi a patrimoniului public.

În acest sens, vom consolida, și pe viitor, eforturile în scopul dezvoltării următoarelor direcții: conlucrarea activă și eficientă cu Comisia de control al finanțelor publice, precum și cu alte comisii parlamentare de specialitate, contribuția la perfecționarea mecanismului de responsabilizare și sancționare a conducătorilor instituțiilor de stat pentru administrarea neeficientă a finanțelor și a patrimoniului public, sporirea eficienței și impactului auditului public extern, asigurarea în continuare a transparenței activității Curții de Conturi, precum și fortificarea independenței Curții de Conturi, în conformitate cu articolele 47 și 49 a Acordului de Asociere RM-UE și Legii Curții de Conturi nr. 260.