Anul 2020 a fost unic în felul său, or în premieră absolută am avut concomitent patru crize, care s-au suprapus şi au dat peste cap bunul mers al lucrurilor: criza pandemică, criza economică (ca urmare a pandemiei), criza din agricultură (ca urmare a secetei) şi criza politică.

Moldova a început anul 2020 cu un Guvern minoritar, care era în funcţie de ceva mai mult de o lună. Era clar că Guvernul acesta nu avea cum să facă faţă situaţiei, fără o acoperire politică pe măsură, mai ales că deja la acea etapă anul se anunţa destul de greu. În februarie, când întreaga lume era preocupată cum să facă faţă pandemiei de COVID-19 (care se apropia tot mai mult şi de Republica Moldova), clasa politică moldovenească era preocupată de… alegerile din circumscripţia Hânceşti şi de jocurile legate de posibilele formule de guvernare. Astfel că, în martie, odată cu primele cazuri de COVID, Moldova s-a căpătuit cu un nou deputat (ales în circumscripţia Hânceşti), cu o nouă coaliţie de guvernare (PSRM-PDM) şi cu o nouă (parţial) echipă de guvernare.

Au urmat două luni marcate de starea de urgenţă, când şi activităţile politice, ca şi activităţile din alte domenii au intrat într-un fel de hibernare. Totodată, pe fondalul acestei acalmii relative, s-au înregistrat şi primele cazuri de scindări, mişcări de migrare a deputaţilor, instituiri de noi entităţi, iniţial la nivel de Parlament, apoi la nivel politic general. Către jumătatea anului 2020 migraţia politică în Moldova ajunsese practic cel mai important subiect de discuţii la nivelul întregii societăţi. Uneori, despre cazurile de migraţie politică şi impactul lor se discuta mai mult chiar decât despre pandemie, criza economică şi criza din agricultură. Şi acest lucru, într-un fel, era explicabil – or, migraţia politică, la un moment dat, ajunsese să pună în pericol însăşi coaliţia de guvernare şi chiar Guvernul.

Şi pe filiera constituirii de noi formaţiuni politice 2020 a fost un an destul de activ. Astfel, au apărut nu mai puţin de cinci noi partide: Partidul Acţiunii Comune – Congresul Civic, înregistrat oficial la 13 ianuarie 2020; Partidul Politic „Pro Moldova”, înregistrat la 18 iunie 2020; Partidul Acasă Construim Europa, înregistrat la 25 august 2020; Partidul „Pentru Oameni, Natură şi Animale” (PONA), înregistrat la 11 septembrie 2020; Partidul Politic Moldovenesc „Ai Noștri”, constituit, dar încă neînregistrat oficial. Totodată, în luna august, ex-Premierul Vlad Filat a revenit la cârma Partidului Liberal Democrat din Moldova.

Sezonul politic de toamnă-iarnă a fost marcat în totalitate de alegerile prezidenţiale. Astfel, urmare a două tururi de scrutin, în funcţia de Preşedinte al RM a fost aleasă Maia Sandu.

Înainte de alegerile prezidenţiale, PDM a declarat că se retrage de la guvernare. În rezultat, a avut loc o reformatare a echipei de guvernare, oficial Guvernul redevenind minoritar, dar beneficiind în repetate rânduri de susţinerea Platformei „Pentru Moldova”, constituită de fracţiunea Partidului „ȘOR” şi unii deputaţi neafiliaţi.

Anul politic a culminat cu învestirea în funcţie a noului Preşedinte, Maia Sandu, cu revenirea ex-Preşedintelui Igor Dodon la cârma PSRM şi cu demisia Premierului Ion Chicu, dar şi a miniştrilor Finanţelor, Economiei şi Infrastructurii, Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale.

Astfel, cel mai complicat an din istoria RM s-a încheiat exact aşa cum a şi început – în condiţii de incertitudine politică. Trecerea dintre ani a fost marcată profund de o criză generală, care a întrunit toate cele patru crize ce au bântuit Moldova în 2020: criza pandemică, criza economică, criza din agricultură şi criza politică.

Igor Volniţchi, Director al POLIEXPERT, pentru „Almanah Politic-2020”