[ X ]
[ X ]
Breaking news4 Decembrie 2020 11:59

(INTERVIU) Serghei Brînza: Îmi doresc mult să consolidez sentimentul de apartenență la Alma Mater, ideea de elită și mândria de a reprezenta USM

Serghei Brînza, doctor în Drept, candidat la calitatea de rector al Universității de Stat din Moldova (USM), a vorbit în cadrul unui interviu pentru TRIBUNA despre programul său și schimbările pe care și le propune din această postură.

T.: Cine este Serghei Brînza și ce îl face potrivit pentru funcția de rector al USM?

Serghei Brînza: Mi-am făcut studiile de licență la Facultatea de Drept a Universității de Stat din Moldova. Imediat după absolvire, în 1991, am fost angajat în calitate de cadru didactic la Catedra Drept penal și Criminologie a Facultății de Drept a USM.  În această  postură am avansat pe următoarele trepte: lector universitar, conferențiar universitar, profesor universitar. În 1998 am susținut teza de doctor în drept la Universitatea din București (România), iar în 2005 am susținut teza de doctor habilitat în drept la Universitatea de Stat din Moldova.

Activitatea mea de cercetare științifică este valorificată în peste 400 de publicații, dintre care tratate, manuale, suporturi de curs, articole și comunicări științifice etc. În ultimele două decenii am ocupat diferite funcții manageriale și decizionale: Șef al Catedrei Drept penal și Criminologie (2001-2015), Șef al  Departamentului Drept penal (2015 – 2018), Decan al Facultății de Drept (2018-prezent); membru al Consiliului Facultății de Drept al USM, din 2001- prezent; membru al Senatului USM (2002-prezent) și, respectiv, membru al  Consiliului de Administrație al USM (2018-prezent).

Cam atât despre mine. Nu-mi place să pun pe prim-plan autobiografia și imaginea mea. Despre un manager trebuie să vorbească mai mult ceea ce a făcut pentru alții, decât ceea ce a realizat pentru sine. Fără vanitate, vă zic că despre prestația și imaginea departamentului (catedrei) pe care l-am condus în calitate de Șef (timp de circa 17 de ani), dar și a Facultății de Drept pe care o conduc în calitate de Decan (din 2018) veți auzi numai cuvinte de apreciere. Am optat și voi opta mereu pentru calitate, excelență, bunăstare și binele tuturor membrilor familiei universitare (angajați și studenți). În acest context, cu mândrie afirm că Universitatea de Stat din Moldova este a doua mea casă. Anume aceste aspecte se conturează ca prim obiectiv în toate activitățile mele desfășurate în cadrul Alma Mater.

T.: Care sunt prioritățile programului propus de Dumneavoastră?

S.B.: Programul meu de activitate poate fi vizualizat accesând site-ul universității, fiind distribuit și pe rețelele de socializare de către cei care mă susțin. În linii generale, menționez că planul managerial propus urmărește modernizarea Universității de Stat din Moldova, performanța şi progresul – prin susținerea echidistantă a tuturor facultăților. Cert este că prin acțiunile proiectate se prioritizează interesele întregii comunități academice, astfel încât: studenții trebuie să aibă convingerea că o diplomă care atestă realizarea studiilor la USM le poate garanta succesul pe piața muncii, în timp ce angajații Universității trebuie să beneficieze de bunăstare la locul de muncă, de toate condițiile necesare pentru a persevera și avansa, atât în demersul didactic, cât și în cercetare.

Veți remarca că în program sunt dezvăluite foarte desfășurat și evident acțiunile pe care le preconizez, deci nu am mers pe ideea formulării unor obiective și acțiuni vagi. Universitarii trebuie să cunoască la ce trebuie să se aștepte, care sunt prioritățile și direcțiile de acțiune, iar mie nu îmi este frică de responsabilizare, fiind conștient că la finele a 5 ani de mandat rectorul trebuie să raporteze cele realizate.

Susțin ferm convins că pentru a dezvolta o instituție în centrul proiectelor trebuie plasată resursa umană. Pentru a persevera oamenii au nevoie de libertate de manifestare, posibilități de dezvoltare și motivare. Spre regret, adesea mulți universitari sunt eclipsați prin promovarea generală a performanțelor instituționale, cu mai puțin accent pe promovarea performanțelor individuale. Altfel spus, se promovează date cantitative ori informații generale despre performanțele USM, de tipul: „Universitatea de Stat din Moldova este prima instituție de învățământ din Republica Moldova prin numărul publicațiilor științifice…”, însă mai puțin se cunoaște cine este autorul/cercetătorul – cel care a publicat (anual, de exemplu) cele mai multe lucrări științifice. Într-adevăr, succesul fiecărui membru al USM este și succesul instituției. Deci, a-i cunoaște pe cei care excelează (indiferent de domeniu: cercetare, inovare, proces educațional etc.) este nu doar un lucru frumos, dar și necesar, fiindcă dezvoltă competitivitatea, iar cu un sistem eficient de apreciere/stimulare a performanțelor individuale cred că putem progresa. De aceea, voi insista să promovăm oamenii noștri, cărora să le fie create condiții de avansare și un mecanism transparent și real de stimulare.

Îmi doresc mult să consolidez sentimentul de apartenență la Alma Mater, ideea de elită și mândria de a reprezenta Universitatea de Stat din Moldova.

T.: Postulând că bunăstarea personalului determină în mare parte dezvoltarea Universității, suntem interesați să știm ce politică de resurse umane aveți în vedere pentru a o garanta. Ce cultură de management planificați să dezvoltați?

S.B.: Semnalele primite de la colegi și studenți converg spre aceeași idee: politica de personal trebuie reconsiderată prin recunoașterea resurselor umane în calitate de forța principală a Universității. În programul de activitate  propun o serie de acțiuni menite să îmbunătățească viața studenților și a angajaților Universității de Stat, cu accent pe stimulare și motivare, dar și crearea condițiilor optime de muncă și de studii: renovarea blocurilor de studii/căminelor/complexelor sportive; dotarea sălilor de studii cu mijloace tehnice performante pentru asigurarea unui proces educațional interactiv; dezvoltarea infrastructurii de e-Learning în Universitate; înființarea unei grădinițe/creșe și a unor spații de joacă pentru copiii angajaților și ai studenților etc.

În eventualitatea în care voi fi ales la postul de rector, îmi voi întemeia cultura managementului pe performanţă, probitate, etică şi nediscriminare, promovând un management autentic, respectuos și responsabil. Voi asigura transparența în toate domeniile, voi menține și dezvolta un dialog continuu între administrație și facultăți, departamente, cadre didactice, studenți și personalul auxiliar; voi avea grijă să fie implementate și respectate procedurile, regulamentele și metodologiile elaborate în cadrul USM, cu sesizarea și rezolvarea incoerențelor; voi promova un management bazat pe reguli și disciplină.

În plan extern, îmi propun deschiderea Universității către societate. Vom dezvolta parteneriate cu reprezentanți de pe piața muncii, cu exponenți ai autorităților publice, cu organizații neguvernamentale, cu instituții de învățământ superior, dar și cu licee și colegii din țară.

T.: Ați proiectat un program de activitate atractiv ca conținut (și imagine, de altfel). Întrebarea este: câte din activitățile prevăzute în program pot fi realizate efectiv pe parcursul a 5 ani de mandat?

S.B.: Fără să exagerez, consider că programul propus este unul realist și axat pe cerințele actuale ale Universității. Nu am prezentat un conținut improvizat, ci, din contra, am elaborat programul de activitate printr-o conlucrare cu diverși exponenți ai comunității academice din diferite segmente: studenți, cadre didactice, personal administrativ. Demersul consultativ cu reprezentanții comunității academice a fost făcut ca să înțeleg, în primul rând, care sunt așteptările universitarilor de la instituția noastră pentru următorii 5 ani. Corespunzător, toate aceste propuneri le-am și transpus în program. Fiindcă, după mine, este mult mai important  să promovezi o viziune comună decât una personală și unilaterală. Evident, am consultat și experiența marilor universități de peste hotare, am urmărit tendințele educaționale și am aplicat deopotrivă propriile observații întemeiate pe experiența mea managerială.

Universitatea de Stat din Moldova ne aparține tuturor.  Împreună, marea familie academică trebuie să conlucreze pentru un viitor prosper. Așadar, sunt convins că într-un ritm ușor accelerat, dar etapizat, cu valorificarea eficientă a resurselor și potențialului universității, prin eforturi conjugate, toate acțiunile proiectate în program vor fi realizate.

T.: Sub mandatul rectorului Serghei Brînza ce schimbări s-ar produce în organigrama și managementul facultăților?

S.B.: În primul rând, facultățile ar avea un  rol activ-participativ. Și mai multă autonomie.  În opinia mea, mai multă autonomie facultăților ar însemna:

  • descentralizarea laboratoarelor și centrelor de cercetare care intră astăzi în componența Institutului de Cercetare și Inovare, cu transferul activităților lor în cadrul facultăților (la inițiativa cărora au fost înființate) și asigurarea posibilității de a-și gestiona fondurile financiare obținute pentru buna funcționare și dezvoltare;
  • descentralizarea Școlilor doctorale din cadrul Institutului de Cercetare și Inovare, cu transferul activităților lor în cadrul facultăților;
  • creșterea autonomiei financiare a facultăților și a puterii de decizie asupra folosirii resurselor obținute prin proiectele proprii;
  • susținerea autonomiei profesionale individuale dar, în egală măsură, și a responsabilității în dezvoltarea în carieră;
  • încurajarea facultăților să-și adopte acte normative care să reglementeze activitățile specifice facultăților și structurilor lor subsecvente (desigur, fără a devia de la normele instituționale);
  • asigurarea respectării voinței facultăților în procesul de alegere a decanului și a șefilor de departamente cu evitarea ingerinței instituționale în acest domeniu, prin implementarea mecanismelor de asigurare a alegerilor democratice în cadrul Universității.

Evident, autonomia decizională, atât la nivelul Universității, cât și la nivelul facultăților, dar și individuală, trebuie asumată simultan cu asumarea responsabilității  pentru demersurile inițiate.

Aceste acțiuni consolidează ideea despre care vorbeam anterior: „scoaterea din anonimat (eclipsă)” a persoanelor cu potențial și performanțe, stimularea resurselor umane și crearea condițiilor pentru dezvoltarea lor.

T.: Ce proiecte planificați pentru a crește internaționalizarea Universității, inclusiv pentru a atrage a studenți străini la studii?

S.B.: În programul de activitate am proiectat diverse acțiuni orientate spre internaționalizarea procesului educațional, dar și a cercetării, printre care: evaluarea programelor de studii pentru aprecierea gradului de compatibilizare a lor cu programe similare de peste hotare, dezvoltarea programelor de studii de tip diplomă dublă, dezvoltarea filierelor (anglofone, francofone) la nivelul mai multor facultăți, extinderea parteneriatelor pe diverse segmente cu instituții academice și grupuri de cercetare de peste hotare, dezvoltarea mobilităților profesorilor și studenților, stimularea publicării articolelor științifice în reviste ISI, dar și a participării la manifestări științifice peste hotare etc.

La capitolul atragerea studenților străini trebuie să înțelegem că avem mai mult de muncit. În primul rând, urmează să apreciem care este grupul-țintă spre care ne orientăm în special. Programele noastre de studii vor fi, probabil, puțin atractive pentru studenți din  SUA, Canada, dar ar putea (de ce nu?) prezenta interes pentru tineri din Europa și din Asia. Avem specialiști valoroși, oferim prețuri competitive la taxele de studii în raport cu instituțiile de peste hotare, dar și programe performante de studii. Totuși, trebuie să fim realiști: o creștere evidentă a numărului de studenți străini la USM nu se va întâmpla peste noapte. Pentru început consider că trebuie să accelerăm dezvoltarea proiectelor de mobilitate de tip incoming și outgoing, pentru studenți și cadre didactice. În acest fel, vom deveni mult mai vizibili pe arena internațională și potențialul nostru va fi cunoscut. Mai mult ca atât, avem de lucrat și la capitolul „cunoașterea limbilor străine”. Cu părere de rău, personalul didactic este insuficient motivat să participe la cursurile de formare în domeniul limbilor străine. Se observă o tendință de reducerea a numărului  de ore din planurile de învățământ (la Ciclul I-Licență) pentru disciplina Limba străină (engleza ori franceza), fapt de asemenea regretabil. Provocările sunt multe în domeniul internaționalizării, tocmai de aceea se pretind eforturi concentrate și o viziune comprehensivă.

T.: Să facem un exercițiu de imaginație: suntem în 2025, după 5 ani în care rector a fost profesorul Serghei Brînza. Cum arată Universitatea de Stat din Moldova?

S.B.: În 2025 Universitatea de Stat din Moldova va fi bine poziționată într-o lume caracterizată de globalizare, restructurarena valorilor, digitalizare, volatilitate a cunoașterii, dezvoltare rapidă a științei și tehnologiei. Alma Mater va ține ritmul  progresului și, îndrăznesc să cred că în unele segmente îl va dirija. Instituția noastră va fi replasată pe poziția 1 la nivel național în toate activitățile, va deveni mai atractivă la nivel național și mai vizibilă pe plan internațional, iar condițiile de studii și muncă vor fi net superioare celor pe care le avem astăzi. Infrastructura Universității va fi dezvoltată, vom avea blocuri de studii renovate și cămine cu condiții de cazare decente. Reiterez: în 2025 programul de activitate pe care l-am propus la data de 5 noiembrie 2020 va fi realizat.

 

Cristina Gurez

Alte știri la rubrica

Sondaj

  • Ce așteptări aveți de la Președintele RM?

    View Results

    Loading ... Loading ...