[ X ]
[ X ]
Breaking news4 Decembrie 2020 11:18

(INTERVIU) Valentina Buliga, director general al CNAM: Volumul și calitatea serviciilor depind direct și de contribuţiile noastre în sistemul de asigurare medicală obligatorie

Anul 2020 este marcat de pandemia COVID-19, care a schimbat planurile și mersul firesc al lucrurilor. Managerii au trebuit să gestioneze în regim de urgență situația creată, astfel încât să nu fie afectată activitatea domeniului pe care-l gestionează. Unul dintre aceștia este Valentina Buliga, directorul general al Companiei Naționale de Asigurări în Medicină (CNAM). Despre serviciile medicale pe timp de pandemie, gestionarea bugetului, modificările ce survin începând cu 2021, planurile de viitor, dar şi realizările din acest an, ea a vorbit într-un interviu pentru TRIBUNA.

T.: Doamnă Buliga, anul 2020 a dat peste cap toate planurile. Cum a afectat pandemia activitatea CNAM în această perioadă?

V.B.: E adevărat că pandemia ne-a schimbat atât planurile, cât și ritmul de lucru, inclusiv al companiei, al instituţiilor publice, instituţiilor medicale și al societăţii în general. Nimeni nu a fost pregătit de o astfel de situaţie, dar ne-am mobilizat şi CNAM a continuat să-şi realizeze misiunea de protecţie financiară a persoanelor asigurate şi de facilitare a accesului cetăţenilor la servicii medicale şi farmaceutice de calitate chiar şi în condiţiile impuse de pandemia de coronavirus.

Finanţarea serviciilor medicale oferite de prestatorii contractaţi este realizată la timp, ritmic și, în mare parte, sunt acoperite nevoile și necesităţile acestor instituţii medicale, care prestează servicii, inclusiv cele legate de pandemie. A fost nevoie de calcule noi, de a mai face economii pe unele linii de buget şi aceste surse să fie direcţionate pentru combaterea COVID-19. În același timp, însăși activitatea angajaţilor noștri, la fel ca și în alte instituţii, a fost adaptată la condiţiile dictate de pandemie – mai multe ședinţe online, lucrul prin rotaţie, de la domiciliu, cu respectarea tuturor măsurilor de profilaxie – purtarea măștii, dezinfectarea birourilor, mâinilor etc.

T.:  Oferiţi-ne detalii despre executarea bugetului asigurărilor medicale obligatorii în 10 luni ale anului 2020

V.B.: Deși e un an dificil, au fost înregistrate creșteri la capitolul venituri. Astfel, în primele 10 luni ale anului 2020, în fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală au fost acumulate venituri în sumă totală de peste 6 miliarde 614 milioane de lei, ceea ce constituie 77,8% din prevederile anuale, cu peste 783 de milioane sau cu 13,4% mai mult în comparaţie cu perioada corespunzătoare a anului precedent. Cheltuielile fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2020 au fost executate în cuantum de 6 miliarde 808 milioane de lei, înregistrând 76,3% în raport cu prevederile anuale și o creștere cu peste un miliard faţă de perioada similară a anului 2019.

T.: Ce modificări au fost operate la executarea bugetului în contextul pandemiei?

V.B.: Modificările operate au presupus aprobarea resurselor suplimentare pentru acoperirea cheltuielilor necesare aferente creșterilor salariale cu 30% pentru personalul medical începând cu 1 septembrie 2020, precum și pentru acordarea sporului calculat personalului antrenat în acordarea asistenţei medicale persoanelor care întrunesc criteriile definiţiei de caz COVID-19. Concomitent, în baza dispoziţiilor Comisiei pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova, a fost asigurată finanţarea achiziţionării testelor pentru depistarea infecţiei COVID-19 și a materialelor sanitare, în valoare totală de 37,7 mil.lei, ceea ce a presupus operarea modificărilor între articolele de cheltuieli ale FAOAM, aprobate prin deciziile Consiliului de administraţie al CNAM.

T.: Ce venituri la fondurile de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (AOAM) a avut CNAM în 10 luni ale anului 2020? Cum au fost distribuite acestea?

V.B.: Cum am menţionat mai sus, în primele 10 luni ale anului curent, în fondurile de asigurare obligatorie de asistenţă medicală au fost acumulate venituri în valoare totală de peste 6 miliarde 614 milioane de lei. Din această sumă, veniturile proprii ale CNAM (prime de asigurare în formă de contribuţie procentuală și sumă fixă, defalcări din venitul unic perceput de la rezidenţii parcurilor IT, amenzi, sancţiuni și altele) au constituit aproape 4 miliarde 30 de milioane de lei sau 61%, iar transferurile de la bugetul de stat – mai mult de 2 miliarde 585 de milioane sau 39%.

Cu referire la distribuirea mijloacelor acumulate în FAOAM, comunic că partea preponderentă a cheltuielilor, în valoare de peste 6 miliarde 711 milioane de lei (98,6%), a revenit fondului pentru achitarea serviciilor medicale curente (fondul de bază); 18,9 mil. lei – fondului de dezvoltare și modernizare a prestatorilor publici de servicii medicale; 10,3 mil.lei – fondului măsurilor de profilaxie; 56,5 mil. – fondului de administrare al sistemului asigurării obligatorii de asistenţă medicală și 10,0 mil.lei – fondului de rezervă.

T.: De la 1 septembrie 2020 au fost majorate salariile pentru lucrătorii medicali, suplimentul la salariu pentru cadrele antrenate în lupta cu COVID-19. Există suficiente resurse în acest sens?

V.B.:  În primul rând, această majorare a fost o necesitate, căci eroii noștri în alb sunt cei care muncesc zi și noapte pentru a salva vieți, iar acum, pe timp de pandemie, îşi riscă chiar propria viață.  Pentru a majora salariile personalului medical angajat în instituţiile publice, au fost operate modificări la Hotărârea Guvernului nr.837/2016 pentru aprobarea Regulamentului privind salarizarea angajaţilor din instituţiile medico-sanitare publice încadrate în sistemul asigurării obligatorii de asistenţă medicală, cu punerea în aplicare a acestor prevederi începând cu 1 septembrie 2020.  În acest sens, CNAM, de comun cu MSMPS, a estimat cuantumul resurselor necesare pentru acoperirea creșterilor salariale, acesta regăsindu-se în rectificările menţionate anterior. Astfel, deși cheltuielile cresc semnificativ, considerăm că, prin eforturi comune ale tuturor părţilor interesate, vom reuși să facem faţă și să asigurăm resursele necesare pentru motivarea personalului medical, în special a celui antrenat în acordarea asistenţei medicale pacienţilor care întrunesc definiţia de caz COVID-19.

T.: Cât va costa în anul 2021 asigurarea medicală obligatorie pentru persoanele fizice, neangajate în câmpul muncii?

V.B.: Pornind de la situaţia economico-financiară complicată, ce se reflectă asupra posibilităţilor financiare ale populaţiei fără un loc de muncă stabil, prin derogare de la Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală, proiectul Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pentru anul 2021 prevede păstrarea mărimii primei de asigurare medicală la valoarea de 4056 lei, cu aplicarea reducerilor de la 50 la 75%, în cazul achitării primei în termen de până la 31 martie inclusiv. Este necesar ca toți să înțeleagă că deținerea asigurării medicale nu este doar o garanție pentru propria sănătate, dar o contribuție directă la fondul asigurărilor medicale și cu cât acesta este mai mare, vor fi prestate servicii medicale de calitate.

T.: Dar care vor fi contribuţiile pentru angajaţi și angajatori?

V.B.: Și în acest caz, conform proiectului Legii fondurilor AOAM pentru anul 2021, mărimea primei de asigurare medicală în formă procentuală din salariu şi din alte recompense va rămâne neschimbată.

Totodată, urmare a modificărilor legislative realizate în anul curent, din 1 ianuarie 2021 angajatorii nu vor mai achita primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, însă angajaţii vor plăti 9%.

T.: Care este scopul acestor modificări ce urmează a fi implementate începând cu 1 ianuarie 2021?

V.B.:  Modificările efectuate în legislaţia privind sistemul de asigurări sociale și medicale au drept scop comasarea contribuţiilor de asigurări sociale (atât a celor datorate de angajator, cât şi cele datorate de angajaţi) la nivel de angajator (cu excluderea simultană a primelor de asistenţă medicală), ceea ce va permite repartizarea poverii fiscale între angajator şi angajat. Astfel, angajatul va achita în întregime plata pentru asigurarea medicală. Totodată, angajatorul își va asuma responsabilitatea pentru achitarea fondului de pensii în întregime.

Respectiv, dacă până acum angajatul achita 6% din salariu pentru asigurarea socială și 4,5% pentru asigurarea medicală, ceea ce, în total, constituia 10,5%, acum salariatul va achita asigurarea medicală în totalitate, ceea ce constituie 9% din venit.

Această nouă abordare are drept scop simplificarea procedurii de calcul şi achitare a contribuţiilor respective pentru angajator și optimizarea proceselor de administrare şi control, exercitate de Serviciul Fiscal de Stat şi Casa Naţională de Asigurări Sociale. Cât privește impactul modificărilor asupra persoanele asigurate angajate, suma plăţilor suportate se va diminua cu 1,5% puncte procentuale.

T.: Numărul persoanelor asigurate în Republica Moldova este în creștere de la an la an?

V.B.: Asigurarea medicală a persoanelor se realizează în cadrul sistemului de asigurare medicală obligatorie, care reprezintă un sistem autonom garantat de stat de protecţie financiară a populaţiei în domeniul ocrotirii sănătăţii, în cadrul căruia, din contul primelor de asigurare, pe principii de solidaritate, se constituie fonduri bănești destinate acoperirii cheltuielilor de tratare a stărilor condiţionate de survenirea evenimentelor asigurate. Gradul de acoperire cu AOAM în anul 2019 a constituit 87,7%, înregistrând o ușoară diminuare cu 0,5% în comparaţie cu anul 2018 (88,2%), dar și o majorare cu 0,8% faţă de anul 2017 (86,9%). De menţionat, însă, este faptul că gradul de acoperire cu AOAM a înregistrat în 2019 o creștere cu 1,9% faţă de nivelul planificat iniţial. Vreau să menţionez că pe parcursul ultimilor trei ani se constată o ușoară tendinţă de creștere a numărului persoanelor asigurate în mod individual și al persoanelor angajate. Astfel, la 30 iunie 2020 aveam înregistrate 2,5 milioane de persoane asigurate.

T.: Valorifică moldovenii pe deplin drepturile oferite de asigurarea medicală obligatorie?

V.B.: Sistemul asigurării obligatorii de asistenţă medicală oferă persoanelor asigurate posibilităţi egale şi nediscriminatorii în obţinerea asistenţei medicale în conformitate cu prevederile Programului unic. Totodată, asistenţa medicală urgentă prespitalicească şi cea primară sunt acordate inclusiv persoanelor neasigurate, iar în cazul maladiilor social-condiţionate cu impact major asupra sănătăţii publice, cei neasiguraţi beneficiază şi de asistenţă medicală specializată de ambulator şi de cea spitalicească.

Cum sunt valorificate aceste drepturi – haideţi să vă dau câteva cifre. Pe parcursul anului 2019, serviciul de asistenţă medicală prespitalicească a preluat aproape 851,9 mii solicitări; persoanele asigurate au efectuat 9 859 478 vizite la medicii de familie, cu peste 16 mii mai mult comparativ cu anul 2018. De asemenea, de către medicii de familie au fost prestate persoanelor neasigurate peste 500 mii de vizite, cazurile tratate și externate din spital au fost de peste 608 mii, în creștere cu 5 561 cazuri faţă de 2018.

În cadrul asistenţei medicale specializate de ambulatoriu, persoanelor le-au fost prestate servicii medicale în cadrul a 6,6 milioane de vizite consultative, persoanele cu insuficienţă renală cronică au beneficiat de servicii în cadrul a peste 90 de mii de ședinţe de dializă. Acestea sunt doar câteva cifre cu privire la serviciile medicale de care au beneficiat oamenii pe parcursul unui an, dar mai sunt încă alte și alte servicii care au fost prestate, cum ar fi intervenţiile în cadrul programelor speciale (operaţii pe cord,  operaţii minim-invazive la copii cu malformaţii cardiace congenitale, transplant de organe, ţesuturi şi celule etc.), ședinţe de radioterapie, proceduri de fertilizare in vitro etc., servicii de îngrijiri medicale la domiciliu, îngrijiri paliative, servicii de sănătate mintală și cele prietenoase tinerilor. Totodată, în perioada anilor 2016-2019 se observă o majorare a numărului de servicii medicale prestate în baza tehnologiilor înalt specializate.

Prin acoperirea financiară a serviciilor menţionate, prevăzute în Programul unic al AOAM, CNAM asigură accesul echitabil al persoanelor asigurate la asistenţa medicală de calitate, cu respectarea continuităţii și oportunităţii de acordare a acesteia, în volumul stabilit de actele normative în vigoare.

Desigur, pandemia de COVID-19 a schimbat multe, a impus anumite restricţii și măsuri, însă persoanele care au indicaţii medicale și cele afectate de vreo maladie trebuie să se adreseze și să beneficieze de servicii medicale.

Cu siguranță, satisfacţia pacienţilor faţă de calitatea și accesul la serviciile de sănătate este un indicator important în cadrul evaluării generale a sistemului medical, precum şi fundament pentru politicile naţionale de sănătate. Conform ultimului studiu efectuat în domeniu, în percepţia respondenţilor, la nivel general, rata de mulţumire de calitatea serviciilor medicale de care au beneficiat a înregistrat 66,5% și de accesul la serviciile medicale de care au beneficiat – 64%.

T.: Ce proiecte investiţionale are în desfășurare CNAM? Pandemia a stopat executarea acestora?  Ce planuri pentru 2021 sunt în acest sens?

V.B.: La etapa actuală, CNAM nu are în desfășurare proiecte investiţionale finanţate din fondul de dezvoltare și modernizare a prestatorilor publici de servicii medicale (fondul de dezvoltare), întrucât cele 20 mil. lei, planificate pentru finanţarea proiectelor în anul 2020, au fost redirecţionate, în baza Deciziei nr. 13 din 03 aprilie 2020 a Comisiei pentru Situaţii Excepţionale, în vederea achiziţionării testelor pentru depistarea infecţiei cu COVID-19. Situaţia pandemică a determinat anularea concursului de proiecte investiţionale, organizat în perioada 27 februarie – 10 martie 2020.

În baza noului Regulament privind monitorizarea realizării contractelor de finanţare a proiectelor investiţionale din fondul de dezvoltare și modernizare a prestatorilor publici de servicii medicale, pentru 2020 au fost planificate vizite de monitorizare a realizării contractelor de finanţare a proiectelor investiţionale, implementate în anii 2018-2019.

După aprobarea Legii FAOAM pentru anul 2021, planificăm să organizăm concursul de selectare a proiectelor investiţionale finanţate din fondul de dezvoltare, în baza obiectivelor și priorităţilor de finanţare, ce urmează a fi stabilite de către Consiliul coordonator pentru elaborarea și implementarea mecanismelor de planificare a mijloacelor din fondul de dezvoltare.

Reieșind din faptul că unele proiecte investiţionale iniţiate cu suportul CNAM rămân a fi fără finalitate, din diferite motive, cum ar fi: imposibilitatea IMSP beneficiare de a implementa proiectul până la finele anului de gestiune din cauza tergiversării procedurilor de achiziţie publică, neachitarea sumei promise de cofinanţatori, condiţiile meteo nefavorabile pentru executarea lucrărilor, ne propunem ca acestea să fie incluse în priorităţile de finanţare din fondul de dezvoltare pentru anul 2021.

T.: Este pregătită instituţia să facă faţă unui nou val de infectări? Ce planuri are CNAM pentru 2021?

V.B.: Proiectul Legii FAOAM pentru 2021 prevede pentru anul viitor venituri în jur de 11 miliarde 144 milioane de lei și cheltuieli de peste 11 miliarde 344 de milioane de lei. În comparaţie cu suma aprobată pentru 2020, este prognozată majorarea veniturilor cu 33% şi a cheltuielilor cu 35,3%. Într-adevăr, COVID-19 impune cheltuieli mari. Am luat în calcul acoperirea necesităţilor și pentru COVID, și pentru alte maladii, astfel ca populaţia să beneficieze de servicii medicale de calitate. Cea mai mare parte a fondurilor AOAM pentru anul viitor, în jur de 11 miliarde 118 milioane de lei, urmează a fi direcționată în fondul pentru achitarea serviciilor medicale curente, pentru acoperirea cheltuielilor necesare realizării Programului unic al asigurării obligatorii de asistenţă medicală. De asemenea, proiectul Legii fondurilor AOAM pentru 2021 prevede acoperirea cheltuielilor pentru majorarea cu 30% de la 1 ianuarie 2021 a salariilor de funcţie al personalului angajat în instituţiile medico-sanitare publice. Totodată, este prevăzută acoperirea cheltuielilor destinate sporului pentru motivarea personalului antrenat în acordarea asistenţei medicale persoanelor cu COVID-19. Sunt planificate creşteri pentru fiecare tip de asistenţă medicală. Cea mai mare creştere, cu peste 1 miliard 655 de milioane de lei, este planificată la nivelul asistenţei medicale spitaliceşti, ceea ce va permite finanţarea serviciilor spitaliceşti acordate pacienţilor cu COVID-19, a serviciilor oferite de unităţile de primiri urgenţe, a cazurilor de chirurgie de zi, precum şi a serviciilor din cadrul programelor speciale. La fel sunt planificate creșteri pentru asistenţa medicală primară, inclusiv medicamente compensate, pentru asistenţa medicală urgentă, cea specializată de ambulatoriu, serviciile medicale de înaltă performanţă, îngrijirile medicale comunitare şi la domiciliu. Dacă va fi aprobat acest proiect de lege, atunci aș putea spune că vom avea acele resurse care ar acoperi necesităţile în domeniu. Însă, iarăși vreau să menţionez că pandemia afectează nu doar sectorul sănătăţii, ci toate domeniile și este greu de estimat ce poate să ne pregătească anul viitor.

T.: Care sunt principalele realizări ale Dvs. în funcţia de director general al CNAM?

V.B.: A fost un an greu, dar grație mobilizării, am reușit să obținem mai multe rezultate cu care ne mândrim. Printre cele mai importante activităţi se numără:

– Acoperirea financiară a tuturor necesităţilor sistemului de sănătate pe timp de pandemie. Pentru asigurarea unei bune funcţionări a sistemului de sănătate, la începutul fiecărei luni, instituţiilor medicale le-au fost transferate în termen plăţile în avans, în mărime de 80 la sută din valoarea mijloacelor financiare planificate pentru luna respectivă, iar la finele fiecărui trimestru – restul sumei stabilite în limita prevederilor contractuale. În acest scop, în primele 10 luni, din fondurile AOAM au fost alocate aproximativ 5 miliarde de lei. Totodată, pentru medicamente compensate instituţiilor farmaceutice le-au fost transferate aproape 506 de milioane de lei.

– Asigurarea suplimentul salarial pentru personalul medical antrenat în lupta cu noul coronavirus. Suma virată pentru suplimentul din lunile martie-octombrie în mărime de un salariu de funcţie lucrătorilor medicali implicaţi în combaterea infecţiei COVID-19 a fost de aproape 232 de milioane de lei. În acest sens au fost încheiate acorduri adiţionale cu peste 50 de instituţii spitaliceşti publice, desemnate pentru tratarea pacienţilor cu noul coronavirus.

– Acoperirea cheltuielilor legate de tratarea cazurilor COVID suspecte și confirmate.

– Ca urmare a modificării Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pentru 2020, au fost estimate cheltuielile necesare și din FAOAM am acoperit majorarea cu 30%, începând din 1 septembrie, a salariilor personalului medical din toate instituţiile medico-sanitare publice încadrate în sistemul AOAM şi şoferilor de ambulanţă din asistenţa medicală urgentă prespitalicească.

– Acoperirea, în premieră, a cheltuielilor pentru serviciile de diagnosticare şi terapie a copiilor cu autism.

– Finanţarea unor noi servicii medicale incluse în Programul unic al asigurării obligatorii de asistenţă medicală. Este vorba despre o serie de investigaţii de laborator ale probelor biologice pentru detectarea noului coronavirus, cheltuielile de transport public suburban şi interurban (tur-retur) pentru pacienţii care efectuează servicii de radioterapie

– Extinderea listei de medicamente compensate din fondurile AOAM, a numărului de maladii pentru care sunt prescrise şi completarea listei cu forme farmaceutice şi doze noi a preparatelor – tratamentul bronșitei acute, tratamentul osteoartrozei și asigurarea tuturor pacienților cu diabet zaharat cu insulină umană sub formă de cartuș, preparat prescris anterior doar în baza deciziei Comisiei specializate a Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale. A fost elaborată o nouă metodologie de calculare a sumelor compensate ce urmează a fi examinată şi aprobată pentru a fi pusă în aplicare din anul viitor.

– În colaborare cu Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, CNAM a elaborat un nou concept de asigurare a pacienţilor cu dispozitive medicale în condiţii de ambulator. Acesta prevede compensarea unor categorii de dispozitive medicale şi este similar mecanismului de compensare a medicamentelor.

– Iniţierea unei evaluări complexe a datelor raportate de către prestatorii de servicii farmaceutice prin intermediul Sistemului informaţional „Medicamente compensate”.

– Asigurarea transparenţei în gestionarea fondurilor AOAM: plasarea pe pagina web a contractelor cu prestatorii de servicii medicale şi farmaceutice, a rapoartelor privind medicamentele compensate eliberate de către farmacii.

– Fortificarea sistemelor informaţionale aflate în gestiunea CNAM: definitivarea caietului de sarcini privind dezvoltarea în Sistemul informaţional automatizat „Asistenţa medicală primară” a unor noi module, cum ar fi E-reţeta; reingineria Sistemului informațional automatizat „Asigurarea obligatorie de asistență medicală”.

– Pilotarea Sistemului informaţional de raportare a serviciilor medicale de înaltă performanţă, care permite cetăţenilor să facă programări online la aceste servicii prin liberă alegere a instituţiei medicale.

– Preluarea gestionării listelor de așteptare pentru tratament în cadrul programelor speciale privind protezarea articulaţiilor mari (şold, genunchi, umăr), operaţiile de cataractă.

– Reluarea monitorizării proiectelor investiţionale finanţate din fondul de dezvoltare şi modernizare a prestatorilor publici de servicii medicale.

– Elaborarea proiectului Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pentru anul 2021.

T.: Ce mesaj aveţi pentru cetăţenii R. Moldova, neangajaţi în câmpul muncii, care evită să procure asigurarea medicală?

V.B.: Sănătatea este un lucru imprevizibil, nimeni nu ştie ce poate să se întâmple mâine. Cetăţeanul trebuie să conştientizeze că prin achitarea primei de asigurare medicală el îşi asigură riscul financiar în caz de boală. Cei asiguraţi în sistemul AOAM au acces la un pachet de servicii medicale garantate şi este important ca persoana să cunoască ce intră în acest pachet de servicii. În acelaşi timp, în caz de îmbolnăvire, cei care nu sunt asiguraţi medical sunt nevoiţi să achite serviciile, în special cele spitaliceşti, sau serviciile specializate de diagnostic şi laborator, unele dintre ele fiind destul de scumpe.

Fiind asigurat, cetăţeanul poate beneficia gratuit de aceste servicii, de medicamente compensate, alte servicii specializate costisitoare, cum ar fi protezarea de şold, genunchi sau umăr, operaţii costisitoare pe cord, servicii de înaltă performanţă – tomografie, ultrasonografie etc., care sunt contractate prin intermediul fondurilor AOAM.

În prezent, traversăm o perioadă dificilă, ne confruntăm cu o situaţie epidemiologică fără precedent, determinată de numărul mare de persoane infectate cu noul coronavirus. Totodată, urmărim o creștere a infectărilor în rândul lucrătorilor medicali.

Prin urmare, situaţia epidemiologică gravă din ţară a devenit o provocare majoră pentru întregul sistem medical, cu o presiune evidentă asupra sistemului spitalicesc, acesta fiind suprasolicitat în ultima perioadă. Combaterea răspândirii infecţiei COVID-19 și a efectelor acesteia a devenit principala sarcină a autorităţilor publice, iar susţinerea sistemului medical necesită eforturi comune, inclusiv de ordin financiar.

În acest sens, sistemul de sănătate din Republica Moldova are nevoie de mai multe resurse pentru a face faţă crizei pandemice.

Tocmai din această cauză, fiecare dintre noi trebuie să conștientizeze necesitatea de a contribui la fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală prin achitarea primei de asigurare medicală și, ca rezultat, să sprijine întregul sistem medical din Republica Moldova.

Cu cât vom fi mai mulţi în sistemul AOAM, cu atât mai multe servicii şi medicamente asigurate vom avea, instituţii medicale mai performante şi lucrători medicali mai bine plătiţi. Volumul şi calitatea serviciilor depind direct și de contribuţiile noastre în sistemul de asigurare obligatorie de asistenţă medicală.

T.: Vă mulțumim!

 

Cristina Gurez

Sondaj

  • Ce așteptări aveți de la Președintele RM?

    View Results

    Loading ... Loading ...