[ X ]
[ X ]
[ X ]
[ X ]
[ X ]
Important10 Septembrie 2020 07:00

(INTERVIU) Anatol Usatîi: Fiecare trebuie să-și facă lucrul bine, atunci se văd și progrese

În cadrul unui interviu acordat portalului TRIBUNA, secretarul de stat al Ministrului Economiei și Infrastructurii, Anatol Usatîi a vorbit despre mersul proiectelor investiționale anunțate de Guvernul Chicu în decembrie 2019, despre situația economiei naționale în prezent și prognozele pentru perioada următoare.

T.: Dle Usatîi, anul 2020 pentru toată lumea e marcat de pandemia COVID-19 și practic toți vorbesc numai despre virus. Cum activați Dvs. în 2020?

A.U.: Aveți dreptate, pandemia a dat peste cap multe planuri și a generat o criză economică globală nemaivăzută. Dar, cred că, în orice perioadă fiecare om trebuie să-și facă lucrul bine și vor apărea progresele. Simplu, în pandemie ținem cont de cerințele medicilor și ne amintim că omul nu poate fi mai puternic decât natura.

T.: Care sunt preocupările Dvs. în timp de pandemie?

A.U.: Planul de Acțiuni al Guvernului pentru 2020 a prevăzut investiții masive în infrastructurile publice, cu scopul de a crește nivelul de viață în toate raioanele și pentru a determina industrializarea țării. Evident, pandemia a introdus unele corective în planul inițial, dar 2020 este anul investițiilor publice masive în infrastructură. Pandemia a întârziat puțin startul lucrărilor și atât.

Volumul investițiilor publice în proiectul „Drumuri Bune” în 2020 este 1,125 miliarde lei.

Un fenomen important la care vreau să atrag atenția e continuitatea și creșterea investițiilor în construcția și reabilitarea drumurilor. În aceste condiții, companiile locale specializate în construcția drumurilor investesc mai îndrăzneț în echipamente și utilaje necesare, iar pe piața internă deja avem deficit de ingineri. Salariile la șantierele de construcție a drumurilor sunt atractive. Între timp au apărut companii locale care au acumulat experiență, ce le permite să participe la licitații internaționale.

Investițiile în drumuri nu au drept rezultat doar drumurile mai bune. Sunt determinate investiții mari în uzine și echipamente moderne, apar generații de ingineri noi, cu experiențe actuale, apar zeci de mii de locuri de muncă pe tot lanțul de producere.

T.: Ați menționat mai sus suma de 1,125 miliarde lei programate pentru „Drumuri Bune” și faptul că ați început lucrările cu unele rețineri din cauza pandemiei. Ce ați reușit până în prezent?

A.U.: În cifre tabloul ar fi următorul: În cadrul programului „Drumuri Bune” am planificat să reparăm peste 900 km de drumuri, dintre care 180 km sunt deja reparați și în lucru se află circa 160 km. Se lucrează în toate raioanele țării, acum lucrăm în peste 270 localități. În proces sunt antrenate cca 500 diverse echipamente și utilaje tehnice și pe șantiere muncesc cca 3200 oameni. În afara șantierelor – la cariere, în procesele de transport, la depozite, în cadrul serviciilor conexe – mai sunt antrenați un număr similar de oameni și unități de tehnică. Companiile contractate dispun de oameni și tehnica necesară pentru executarea lucrărilor. Un factor care nu depinde de noi este timpul potrivit pentru executarea lucrărilor, dar vă asigurăm că vom întreprinde toate măsurile posibile pentru a realiza planul.

T.: În presă au fost semnalate probleme legate de calitatea drumurilor reabilitate. Au fost aplicate sancțiuni companiilor care au executat lucrările?

A.U.: Evident, observăm semnalele din presă și le examinăm. Dar, de obicei, ceea ce e semnalat în presă deja este cunoscut de structurile responsabile ale Guvernului și se întreprind măsuri.

Nu urmărim obiectivul să sancționăm – obiectivul e să determinăm o calitate înaltă a lucrărilor și durata de viață a drumurilor să fie cât mai lungă. Este supravegheată fiecare etapă de executare a lucrărilor și calitatea materialelor, iar contractele prevăd un termen de garanție și în fiecare caz aparte se întreprind măsurile potrivite.

De exemplu, a fost un caz când o companie a fost nevoită să excaveze 50 mii metri cubi de nisip și argilă (aproximativ 5000 camioane medii) pentru a le înlocui cu unele mai calitative. Or, recent, a fost realizat un volum mare de lucrări pentru înlăturarea neconformităților pe unele segmente de drum de pe traseul Chișinău – Ungheni – Sculeni, drum aflat în perioada de garanție.

Investițiile masive în drumuri creează condiții în care în Republica Moldova a apărut o adevărată industrie specializată în construcția drumurilor, inclusiv laboratoare pentru controlul calității, care acum ne ajută să monitorizăm eficient calitatea lucrărilor executate.

T.: Nu am vorbit despre proiectele susținute de partenerii de dezvoltare în domeniul construcției drumurilor. Din câte cunoaștem sunt proiecte susținute de Banca Mondială?

A.U.: Exact. Sunt în proces de desfășurare lucrări în cadrul unor proiecte susținute de BERD, BEI și Banca Mondială. Se lucrează la 20 segmente de drumuri, în aproape toate raioanele țării.

Valoarea totală a proiectelor este de 355,9 milioane euro (echivalent a aproximativ 7 miliarde lei) și în rezultat vor fi reabilitate capital 500 km de drumuri.

Recent au fost semnate contracte în cadrul unui proiect finanțat de Banca Mondială, în sumă de 364,1 milioane lei. Compania executoare a lucrărilor va reabilita capital 36,5 km de drumuri locale, care leagă 9 localități din 2 raioane.

Pot oferi cifre care permit să simțim mai bine cât de mare e șantierul rutier național acum.

În executarea lucrărilor sunt antrenate cca 3500 utilaje și echipamente. Se lucrează în cca 300 puncte pe tot teritoriul țării. Sunt implicați cca 6000 oameni. Salariile în construcția drumurilor sunt în continuă creștere (de exemplu salariul unui operator de greider calificat trece peste cifra de 20 mii lei.) Se resimte deficit de specialiști.

Muncim intens la reabilitarea infrastructurii rutiere în toată țara și, după cum am menționat, obiectivul este nu doar de a crește nivelul de viață în toată țara. Un obiectiv important, ca urmare a reabilitării drumurilor, este industrializarea raioanelor țării. Să aducem locurile de muncă stabile aproape de casele oamenilor. Drumurile vor fi unul dintre factorii-cheie prin care vom convinge industriașii să investească în construcția fabricilor și uzinelor în Moldova.

T.: Credeți că drumurile sunt tot ce trebuie locuitorilor Moldovei și investitorilor?

A.U.: Sigur că nu. Dar drumurile sunt căile de transport pentru materie primă și produsele finite – deci joacă un rol foarte important în activitatea industrială și influențează formarea costului.

Dar nu se lucrează numai la drumuri. Se realizează proiecte investiționale importante în domeniul energetic. Termoelectrica – producătorul de energie termică, apă caldă și energie electrică în mun. Chișinău – a finalizat în 2019 un proiect finanțat de Banca Mondială și acum e la începutul altui proiect în valoare de cca 100 milioane dolari. Infrastructura termoenergetică gestionată de Termoelectrica deservește peste 500 mii locuitori ai mun. Chișinău și mii de instituții publice și agenți economici. Investițiile au redus esențial pierderile pe infrastructură și modernizează producerea.

Proiecte mari, de sute de milioane de euro, finanțate de BERD și Banca Mondială sunt în proces de implementare la Moldelectrica – compania care administrează rețelele naționale de transport energie electrică.

La Calea Ferată din Moldova curând va începe implementarea unui proiect de reabilitare a infrastructurii feroviare pe segmentul Bender-Etulia, valoarea proiectului este de cca 90 milioane euro și este finanțat de consorțiul BEI-BERD. CFM recent a primit 12 locomotive noi în cadrul aceluiași proiect.

Se negociază un proiect de reabilitare a tronsonului căii ferate Chișinău-Ungheni.

Sunt în realizare și în proces de negociere multe proiecte importante ce vor determina modernizarea țării. Aparent lucrurile se mișcă încet, dar numai aparent.

T.: În lume se vorbește despre criză economică globală. Moldova este afectată de această criză?

A.U.: Sigur că suntem afectați. Unele dimensiuni economice au fost deja lovite de criză, printre ele sunt transportul, hotelurile, restaurantele și cafenelele. Avem semnale clare referitoare la scăderea consumului intern, tendințe care se reflectă și asupra încasărilor la bugetul public. Efectele crizei se vor simți în perioada următoare. Proiectele despre care am vorbit mai sus au misiunea să amortizeze efectele crizei economice, să deschidă oportunități de angajare pentru o parte din persoanele care și-au pierdut locul de muncă. Putem determina recuperarea curând a economiei naționale, dar pentru asta trebuie să fim raționali și să protejăm sistemul bugetar fiscal, și să nu admitem cheltuieli pe care nu ni le putem permite. În aceste condiții cred ferm în faptul că în 2021 economia națională va crește.

T.: Vă mulțumim.

Cristina Pendea

Sondaj

  • Cine credeți că va câștiga alegerile prezidențiale?

    View Results

    Loading ... Loading ...