În cadrul unui interviu acordat portalului TRIBUNA, cunoscutul analist politic, Anatol Țăranu a vorbit despre situația politică actuală din Republica Moldova, despre o eventuală moțiune de cenzură împotriva Guvernului, cum se descurcă autoritățile cu pandemia COVID-19, dar și despre alte aspecte importante. 

T.: Dle Țăranu, cum calificați situația politică actuală din Republica Moldova?

A.Ț.: Tot ce se întâmplă astăzi în politica moldovenească, în linii mari, este subordonat principalului eveniment al anului – alegerilor prezidențiale din 1 noiembrie. Dincolo de retorica politică cotidiană, care deseori vine să ascundă adevăratele motive de conduită a principalilor actori de pe scena politică, în realitate ei toți se bat pentru o cât mai bună poziționare în perspectiva prezidențialelor din acest an. Dacă dorim să înțelegeți cât mai precis particularitățile actualei situații politice din republică, trebuie să căutăm adevăratele interese ale principalilor jucători în lupta pentru fotoliul președintelui și, cu siguranță, așa o să ne facem o impresie mai clară despre actuala situație politică. Ca exemplu poate servi relaționarea publică a președintelui Dodon, care în primele două luni de COVID-19, pliindu-se pe considerente electorale, a abuzat din plin de prezența la televizor în rolul principalului coordonator și organizator al luptei statului cu pandemia. Mai târziu, când situația pandemică a devenit necontrolabilă în republică, președintele Dodon brusc și-a potolit elanul de salvator al poporului, lăsându-l pe premierul Chicu să se descurce de unul singur în fața publicului larg pentru lipsa de performanță în lupta cu virusul.

T.: Având în vedere că de câteva luni ne confruntăm cu pandemia COVID-19, în opinia Dvs., cum se descurcă autoritățile?

A.Ț.: Mai avem nevoie de ceva timp pentru a înțelege perfect nivelul de competență a guvernării în lupta contra virusului ucigător. Însă tot mai multe date descalifică acțiunile actualului Guvern în protejarea cetățenilor Republicii Moldova de cele mai nefaste consecințe ale pandemiei. Însuși faptul că în ultimul timp președintele Dodon evită să anunțe personal cetățenii la televizor, cum o făcea, de altfel, încă până nu demult, despre acțiunile guvernanților de stânjenire a pandemiei, vorbește în defavoarea eficienței acestor acțiuni. Cu siguranță putem prognoza pentru Dodon ingratitudinea temei pandemiei în dezbaterea publică la viitoarele prezidențiale.

T.: De pe urma acestei pandemii, în opinia Dvs., cu ce se va alege conducerea RM – va avea de pierdut sau de câștigat?

A.Ț.: Câștigurile pentru guvernare, deja, s-au terminat. Două luni de apariții încontinuu pe sticla televizorului al lui Dodon și Chicu, în condițiile când opoziția era obligată să activeze după principiul – „stați acasă”, nu-și mai are efectul. Situația pandemică se înrăutățește văzând cu ochii, iar opoziția, spre deosebire de guvernare,  are o responsabilitate minimă pentru această stare deplorabilă. În continuare guvernarea are numai de pierdut în plan reputațional. Desigur, mult depinde și de capacitatea opoziției de a relaționa cu publicul larg pe această temă.

T.: La 8 iunie curent s-a împlinit un an de la „oficializarea” coaliției de guvernare PSRM- Blocul ACUM, care a durat 5 luni. Cum se vede acum acea schimbare a puterii, acea guvernare?

A.Ț.: A fost o coaliție pe de o parte – între gruparea oligarhică PSRM în frunte cu Dodon, care la acel moment se găsea în opoziție față de gruparea oligarhică de la guvernare PD- Plahotniuc și pe de altă parte –  diletanții politici din grupul antioligarhic ACUM. Era firesc ca diletanții politici, incapabili rapid să învețe din experiența predecesorilor său din tabăra democratică, să piardă partida și la scurt timp să fie izgoniți de la guvernare. Evident, căderea lui Plahotniuc a fost o izbândă a Blocului ACUM și o eliberare a Moldovei de un regim odios, însă plata pentru această izbândă a fost aidoma victoriei lui Pirus. În locul unei forțe oligarhice în frunte cu Plahotniuc indezirabil Moscovei, care printr-un efort enorm administrativ, material, mediatic ș.a. a fost capabil să obțină doar 30 de mandate parlamentare, a venit o altă forță oligarhică în frunte cu Dodon, deținătorul funcției de președinte de stat și plenar susținut de Moscova, capabil în plan electoral să obțină majoritate parlamentară. Să sperăm că partida antioligarhică a învățat lecția amară a Guvernului Sandu și se va prezenta la prezidențialele din această toamnă mult mai matură și capabilă pentru o coagulare exemplară a forțelor, înfruntând cu succes oponenții antieuropeni.

T.: În ultimul timp, tot mai mult se discută despre o moțiune de cenzură împotriva Guvernului. Iar Platforma DA a invitat PAS să o examineze. Credeți că va fi înaintată? Să ne așteptăm la căderea Guvernului Chicu?

A.Ț.: Depinde dacă lecția a fost învățată de foștii ACUM-iști. Depinde de cât de corect vor fi concepute și aranjate prioritățile politice ale opoziției în această situație, cu precădere ale PAS și DA. Demiterea Guvernului Chicu este posibilă doar prin coalizarea opoziției per ansamblu în condițiile când Maia Sandu urmărește obiectivul consolidării poziției sale de cel mai bine plasat în sondaje candidat al opoziției contra președintelui Dodon. Asocierea PAS cu partidele lui Șor și Candu în acțiunea de demitere a Guvernului Chicu, cu atât mai mult, prin votarea unui nou guvern, ar putea să știrbească imaginea Maiei Sandu din perspectivă electorală. Tot atât de periculoasă este și angajarea PAS într-un guvern pe timp de acutizare a crizei pandemice și social-economice. Pe de altă parte, Maia Sandu și PAS deja sunt criticați că să eschivează de la demiterea Guvernului incompetent socialist din considerente egoiste de partid. PAS este pus în fața unei dileme grele. Să vedem cum se vor descurca în această situație.

Pentru partidul DA situația este puțin mai simplă. Eu nu au un candidat cu șanse avansate la prezidențiale, și, concomitent, partidul este la limită în sondaje pentru depășirea pragului de trecere în Parlament. DA-iștii sunt mai puțin afectați de o posibilă asociere de scurtă durată cu partidele Șor și Candu. De aici decurge interesul de a accede cât mai repede la guvernare pentru a ridica ratingul electoral al partidului. Este clar că interesele de moment ale PAS și DA sunt în divergență, ceea ce produce o polemică conflictuală între ACUM-iștii de ieri și creează un culoar de longevitate Guvernului Chicu.

T.: Grupul „Pro Moldova” își întărește pozițiile în Parlament și declară că în curând vor înregistra partidul politic cu același nume. Cum vedeți șansele acestui nou partid de a ajunge la guvernare în viitorul nu foarte îndepărtat?

A.Ț.: Viitorul partid  „Pro Moldova” se naște cu stigmatul creaturii lui Plahotniuc, ceea ce în plan politic și electoral este echivalentul sentinței capitale. Pentru acest grup politic obiectivul apropiat constă nu în participarea neapărată la guvernare în viitorul imediat, dar în capacitatea de a accede în Parlament ca atare. Pentru a avea succes partidul Candu are nevoie de un proiect de imagine publică minuțios elaborat, ajustat fiind la particularitățile electoratului moldovenesc. Deocamdată se creează impresia că ei mizează cu precădere pe oportunitățile de comunicare și potențialul de inteligență al liderului Candu. Ar putea să fie suficient pentru devorarea PD-lui Filip-Diacov, dar nu și pentru afirmarea pe scenă a unui nou proiect politic cu perspectivă.

T.: Recent a fost anunțată crearea unui alt partid politic – Partidul Acasă Construim Europa (PACE). În opinia Dvs., ce loc ar putea ocupa acesta pe arena politică și care sunt șansele unui nou partid în Republica Moldova?

A.Ț.: Aproape că nu am ce comenta în cazul acestui proiect de nou partid politic. Cu excepția liderului, din grupul de inițiativă fac parte persoane anonime, fără background  politic întruniți în jurul unei declarații politice de banale bune intenții. Iar cu bune intenții, după cum se cunoaște, este pavat drumul în… Dar poate eu greșesc. Să așteptăm mai multe date despre acest nou proiect de partid.

T.: Alegerile prezidențiale sunt tot mai aproape. În opinia Dvs., putem spune că unii potențiali candidați deja au dat start campaniei electorale?

A.Ț.: Se spune că politicienii consacrați încep campania electorală a doua zi după alegeri. Cu certitudine putem afirma că apropiata bătălie politică pentru postul de președinte al Republicii Moldova se va desfășura între cei mai notorii reprezentanți  a celor trei abordări civilizaționale ale viitorului statului moldovenesc: cea hibridă (eurasiatică), europenistă și derivata sa eurounionistă. Și dacă pe primele două paliere candidații-lideri deja s-au conturat – Igor Dodon și Maia Sandu, atunci pe segmentul eurounionist se înregistrează o întârziere supărătoare. Pe măsura scufundării tot mai eminente a președintelui Dodon în mlaștina interminabilelor scandaluri de corupție, conjugarea eforturilor electorale ale partidei europene pe un candidat unic ar putea reduce scrutinul prezidențial la un singur tur. Chiar dacă la ora actuală o asemenea perspectivă de coagulare politică a europeniștilor pare puțin realizabilă. Principalul pericol pentru partida europenistă și implicit principala speranță al lui Dodon la viitoarele prezidențiale constă în slaba mobilizare a segmentului electoral unionist pe motiv de dezamăgire în candidatul care va fi propus.  Candidatul europenist care nu întrunește adeziunea largă a electoratului unionist, este șansa cea mai mare al lui Dodon. Ultimul scrutin la Chișinău a imprimat acestui adevăr multă pregnanță.

T.: Ne putem aștepta la alegeri parlamentare anticipate concomitent cu cele prezidențiale la 1 noiembrie 2020, așa cum se vehiculează, sau nu? De ce?

A.Ț.: Legea interzice alegeri parlamentare în ultimele șase luni de mandat prezidențial. Numai dacă Curtea Constituțională nu ne va servi o nouă surpriză în interpretarea legii cum, de altfel, s-a mai întâmplat în istoria recentă. Dacă să luăm în considerare oprobiul public față de actualul Parlament, dar și noua conjunctură politică care cu siguranță va fi generată de alegerile prezidențiale, foarte probabil trebuie să ne așteptăm la alegeri parlamentare anticipate în anul 2021. De aici importanța deosebită a apropiatului scrutin prezidențial, rezultatul căruia va determina nu doar deținătorul celei mai înalte demnități politice în stat, dar și configurația politică a viitorului Parlament.

T.: Cum credeți că va evolua situația politică în lunile următoare?

A.Ț.: Cred că va continua lupta principalilor actori politici pentru poziționarea cât mai reușită a fiecăruia în perspectiva prezidențialelor din toamnă, dar și pentru foarte probabile alegeri anticipate parlamentare din anul viitor. Cu mare probabilitate trebuie să ne așteptăm la căderea Guvernului Chicu, care tot mai mult dovedește incompetență managerială, îndeosebi în gestionarea crizei pandemice și depășirii stării de izolare internațională a statului. Un argument defel neglijabil în plus pentru demiterea actualului Guvern este interesul opoziției de a anihila resursa administrativă a Guvernului Chicu pe post de staff electoral al lui Dodon. Pe contrasens, socialiștii vor forța încercările de a ridica imunitatea parlamentară a unor deputați din grupul Candu și Șor, stăruind pe această cale să zădărnicească constituirea unei majorități parlamentare anti Dodon.

T.: Ce așteptări aveți de la a două jumătate a anului politic 2020? Ce surprize admiteți că ar putea avea loc?

A.Ț.: Toate surprizele derivă din rezultatele alegerilor președintelui Republicii Moldova din noiembrie. Surpriza neplăcută ar fi realegerea președintelui Dodon pentru al doilea mandat, care prin incompetența și aroganța sfidătoare a guvernării sale, deja, a sacrificat viețile a zeci, dar poate și a sute de cetățeni moldoveni în plus la numărul pierderilor inevitabile de vieți omenești din cauza pandemiei. Reeditarea guvernării Dodon înseamnă perpetuarea și înăsprirea crizei multidimensionale în care a fost adusă Republica Moldova, inclusiv pe parcursul ultimilor patru ani, ieșirea din care foarte probabil se va face printr-un „maidan” moldovenesc. Evitarea acestui scenariu sumbru ar consta în alegerea de către moldoveni al unui președinte de stat inteligent și vizionar, capabil să inducă în politica moldovenească respectul necondiționat pentru statul de drept în spiritul civilizației europene, meritocrație și demnitate națională. Aceasta ar fi cea mai plăcută surpriză a anului politic 2020 cu repercusiuni adânci și pentru viitor.

T.: Vă mulțumim.