T: Dle Jizdan, oamenii nu mai înţeleg ce se întâmplă în politica moldovenească. Dvs. ne puteţi ajuta să înţelegem?

A.J.: Dincolo de eforturile noastre de a asigura ţării condiţii de stabilitate pentru o dezvoltare normală, mai ales acum când suntem puternic afectaţi de epidemia de COVID-19, se întâmplă lucruri ciudate, în opinia mea, şi care ar trebui tratate cu mare atenţie. Fiind un om care a venit în politică dintr-un sistem în care disciplina e disciplină, principiile – principii, iar cuvântul dat – ceva sfânt, îmi este destul de greu să înţeleg comportamentul unor lideri politici, a unor deputaţi. Niciodată nu aş fi crezut că în politică poate să existe atâta mizerie, lipsă de verticalitate, de principii şi valori, dar şi mai mult mă şochează cât de mare e diferenţa dintre declaraţiile publice ale unor politicieni şi acţiunile pe care le fac „pe la spate”.

T: Vă referiţi la unica piaţă care a funcţionat în Moldova pe timp de epidemie – cea politică, unde tranzacţiile cu deputaţi, dacă e să credem unor informaţii, au atins cote astronomice?

A.J.: Nu doar, deşi aceasta e o mare problemă şi consider că aici ar trebui să venim cu reglementări suplimentare. Spre exemplu, ar fi bine ca deputaţii, în special cei care decid să părăsească o tabără politică şi să treacă la alta, să fie impuşi să dea testul la poligraf. De asemenea, putem opera şi alte modificări la legislaţia în vigoare, pentru a combate traseismul politic – fenomen care afectează imaginea Parlamentului, dar şi, în general, a clasei politice. Oamenii pierd încrederea în clasa politică, pentru că nu mai sunt siguri că deputaţii pe care-i aleg le vor reprezenta interesele şi vor şti să pună mai presus interesele ţării, decât cele personale.

T: Dle Jizdan, dar trebuie să recunoaşteţi că e greu să rezişti în faţa unei sume de 300-500 mii euro. Cel puţin, aşa sume se vehiculează în contextul „tranzacţiilor” cu deputaţi.

A.J.: Da, tentaţia pentru unii ar putea fi într-adevăr mare, dacă judecăm aşa cum aţi pus problema dvs. Dar, din alt punct de vedere, trebuie să ne întrebăm: Ce vinde un deputat, dacă pornim de la premisa că în spatele acestor plecări stau sume enorme (eu respect prezumţia nevinovăţiei şi, atâta timp cât nu am dovezi, pot vorbi doar la general)? În primul rând, se vinde onoarea, demnitatea, bunul nume. În al doilea rând, se vinde echipa, partidul care te-a adus în Parlament. În al treilea rând, se vând alegătorii, cei care au învestit respectivii deputaţi cu o anumită doză de încredere. În al patrulea rând, se vinde imaginea Parlamentului. În al cincilea rând, se vinde încrederea în întreaga clasă politică, e deformat însăşi conceptul de democraţie, e afectată imaginea întregii ţări, or şi peste hotare se aude despre astfel de fapte ruşinoase ce au loc în Moldova. Credeţi că există vre-o sumă care să justifice toate cele menţionate de mine?

T: Ceva mai devreme, aţi folosit expresia „nu doar”. Să înţeleg că aveţi şi altceva să le reproşaţi politicienilor, pe lângă „tranzacţiile” cu deputaţi?

A.J.: Nu ştiu dacă „reproş” e cuvântul potrivit în acest context. Mă refeream la ceea ce mă şochează şi nu pot înţelege, eu venind din alt sistem decât cel politic. Tot timpul am crezut că politicienii trebuie să fie corecţi în raport cu propriii alegători, dar şi consecvenţi în acţiuni şi declaraţii. Spre exemplu, niciodată nu-i voi înţelege pe acei care au venit în Parlament, strigând „Hoţii miliardului – la puşcărie!”, iar acum fac cu ei jocuri ascunse. Deci, cât au costat declaraţiile şi promisiunile făcute alegătorilor?! Şi acesta e doar un exemplu, dar mai pot fi invocate şi altele. În final, ce ar trebui să creadă alegătorii despre deputaţii din Parlament, despre clasa politică, în general? Că nu există nici un fel de principii, că valorile sunt poveşti de adormit electoratul în timpul alegerilor, iar după scrutine politicienii se comportă cum vor?

Tot timpul m-am mândrit şi mă mândresc că, pe durata mandatului meu de ministru, încrederea oamenilor în sistemul afacerilor interne a crescut considerabil. Exact aşa mi-aş dori acum să existe mai multă încredere în clasa politică. De aceea, şi reacţionez aşa – într-adevăr, nu-mi este indiferent ce cred oamenii despre politicieni. Şi nu e vorba doar de imaginea mea sau a Partidului Democrat – îmi doresc ca întreaga clasă politică să fie privită cu încredere de cetăţeni. Dar pentru aceasta politicienii trebuie să fie corecţi, să dea dovadă de verticalitate şi să nu devieze de la principiile şi valorile care i-au ajutat să ajungă în Parlament.

T: Dar cineva vă poate reproşa că şi PDM a admis o astfel de deviere atunci când a făcut o alianţă cu PSRM?

A.J.: Vă spun absolut sincer – guvernarea împreună cu PSRM implică pentru noi riscuri semnificative, inclusiv de imagine. Dar, atunci când am avut de ales între interesul partidului şi al ţării, am pledat pentru cel al ţării. Aduceţi-vă aminte care era situaţia înainte de învestirea Guvernului Chicu! PSRM şi cei din blocul ACUM erau la cuţite după căderea Guvernului Sandu şi era clar că deputaţii blocului ACUM nu vor vota învestirea unui nou Guvern. A trebuit să ne asumăm noi această misiune deloc uşoară şi, apropo, atunci ne-am dat votul pentru un Guvern minoritar, fără a merge la constituirea unei coaliţii. Noi am lăsat portiţa deschisă pentru un ulterior dialog cu forţele de dreapta, sperând că acest lucru va fi posibil după ce se vor mai calma spiritele. Dar, procesul de scindare prin care a trecut PDM în primele luni ale anului curent, a făcut imposibilă o coaliţie cu forţele de dreapta chiar şi din punct de vedere teoretic. Matematic, nu aveam voturi pentru aceasta. Apoi, a început epidemia de COVID-19 şi noi înţelegeam că unui Guvern minoritar îi va fi foarte greu să gestioneze atât situaţia legată de epidemie, cât şi criza economică ce se prefigura după epidemie. De aceea, pentru a asigura ţara cu condiţiile de stabilitate atât de necesare, am mers la constituirea unei coaliţii cu PSRM.

T: Dar acum coaliţia majoritară e la limită şi poate cădea în orice moment…

A.J.: Acesta ar fi un scenariu prost pentru ţară. Dacă la situaţia epidemiologică deloc uşoară şi la criza economică se va mai adăuga şi o criză politică, situaţia ar putea deveni una extrem de gravă. De aceea, trebuie să facem tot posibilul pentru a asigura în continuare o guvernare în condiţii de stabilitate. Mai ales că în toamnă avem alegeri prezidenţiale, care, ca şi oricare alt tip de scrutin, implică o mare doză de instabilitate.

T: Şi dacă cade Guvernul?

A.J.: Eu nu văd cum deputaţii PAS şi PDA ar vota alături de cei din Partidul Şor sau de cei din grupul întitulat „Pro-Moldova”. Nu contează cum va fi prezentat un eventual astfel de vot – pentru ceva, împotriva cuiva, susţinut de cineva etc. Esenţa va fi aceeaşi, iar efectele ei vor fi devastatoare, inclusiv pentru cei ce se declară pro-europeni de dreapta. Şi rezultatul va fi acelaşi – o nouă criză politică, care va arunca ţara în prăpastie. Or, chiar dacă PAS, PDA, Partidul Şor şi „Pro-Moldova” ar învesti în comun un nou Guvern, acesta va fi doar pentru câteva luni. E clar că în câteva luni criza cu care se confruntă Moldova nu va putea fi depăşită. Iar după căderea şi acestui Guvern, vom avea o nouă criză politică. Deci, efectele vor fi devastatoare pentru Moldova. Sper că acei care gândesc acum diverse scenarii legate de Guvern au şi capacitatea de a evalua gravitatea consecinţelor lor pentru ţară.

T: Sugeraţi că cea mai bună soluţie ar fi anticipatele?

A.J.: Cea mai bună soluţie ar fi asigurarea stabilităţii în ţară pentru ca Guvernul să poată gestiona eficient situaţia de criză în care ne-am pomenit. Dar, dacă acest lucru nu va fi posibil, mai bine să mergem la anticipate, decât să admitem ca întreaga ţară să agonizeze câteva luni sau un an. Această agonie, ar fi fatală Republicii Moldova.

T: Sunteţi pregătiţi de alegeri parlamentare anticipate?

A.J:. Noi avem ce le spune alegătorilor noştri şi, spre deosebire de alţii, nu ne va fi ruşine să apărem în faţa lor. Am avut constant o poziţie corectă şi am pus în prim plan interesul ţării. Alţii vor trebui să povestească de ce interese sau, mai bine zis, de ale cui interese s-au condus. Cred că pentru mulţi rezultatele eventualelor alegeri parlamentare anticipate vor fi o surpriză. Dar nu aş vrea să anticipez sau să intru pe tărâmul pronosticurilor. Ceea ce pot spune cu certitudine e că PDM va avea un rezultat bun.

T: Şi dacă PAS, PDA, PŞ şi GPM vor reuşi totuşi să demită Guvernul Chicu şi să voteze un nou Guvern?

A.J.: Le doresc succes, deşi nu au cum să-l obţină şi le mai doresc mult curaj, pentru că altfel nu vor putea privi în ochii propriilor alegători.

Cristina Gurez