Astăzi se împlinesc exact 30 de ani de la prima ședință a primului Parlament ales în mod democratic. Cu această ocazie, jurnalista Lucia Bacalu Jardan a scris o serie de curiozități despre primii aleși ai poporului, informează TRIBUNA.

„Astăzi se împlinesc exact 30 de ani de la prima ședință a primului Parlament ales în mod democratic. După mine, niciodată nici o altă legislatură nu a avut atât de mulți deputați onești, sinceri, curajoși.

Ați știut că acei deputați nu primeau salarii pentru activitatea lor parlamentară, fiindu-le păstrate salariile de la locul de muncă pe care îl avea fiecare în localitatea de unde venea?

Erau cazați în hotelul „Codru”, unde trebuiau să plătească din buzunarul propriu convorbirile telefonice, dar și alte servicii.

Pentru a face economii, cei patru deputați domiciliați in raionul Ungheni (Vasile Basoc, Vasile Para, Victor Uncuță, Valeriu Jardan) se deplasau la Chișinău cu o singură mașină, luându-și cu ei torbe întregi de mâncare… Bănuiesc că așa procedau și mulți alții.

Este adevărat, aveau dreptul la deplasări gratuite în transportul public, dar nu prea îți venea să cari pe acolo teancurile de hârtii cu zecile de proiecte de legi și nici lădițele cu plăcinte, roșii etc.

Și ce mai lucruri frumoase a făcut acel Parlament, ce mai decizii importante a luat! Felicitări tuturor”, a scris ea, pe o rețea de socializare.

TRIBUNA precizează: În primăvara anului 1990 în Moldova au avut loc primele alegeri parlamentare pe principii noi, în baza sistemului electoral majoritar. Candidații la funcția de deputat erau propuși de colective de muncă și organizații obștești. Numărul acestora varia de la o circumscripție electorală la alta; de la 2 la 20 de persoane. În urma scrutinului, în Sovietul Suprem al RSS Moldovenești de legislatura a XII-a de atunci, au fost aleși 371 de deputați, majoritatea dintre care au fost sprijiniți în campania electorală de noile formațiuni politice – Frontul Popular din Moldova, Mișcarea ”Unitate – Edinstvo”, și de Partidul Comunist al Moldovei.

La 23 mai 1991, printr-o hotărâre a Sovietului Suprem al RSS Moldovenești de legislatura a XII-a, fosta republică unională, RSSM, este redenumită în Republica Moldova, iar Sovietul Suprem devine primul Parlament al Republicii Moldova. La 23 iunie 1990, Parlamentul a adoptat Declarația Suveranității, iar la 27 august 1991 – a Declarația de Independență a Republicii Moldova. De asemenea, au fost adoptate legile privind Tricolorul în calitate de Drapel de Stat, privind Stema și Imnul de Stat al Republicii Moldova.

Primul Parlament a avut trei președinți:

1. Mircea Snegur (27 aprilie – 3 septembrie 1990)
2. Alexandru Moșanu (4 septembrie 1990 – 2 februarie 1993) și
3. Petru Lucinschi (4 februarie 1993 – 27 februarie 1994).

În perioada activității primului Parlament, forma de guvernare a oscilat de la una parlamentară la una prezidențială, instaurată odată cu introducerea funcției de Președinte al Republicii Moldova și desfășurarea alegerilor acestuia.

În urma unei crize parlamentare acute, la 12 octombrie 1993 Parlamentul de legislatura a XII-a s-a autodizolvat, nu înainte însă de a fixa data unui scrutin parlamentar anticipat pentru 27 februarie 1994. De asemenea, a fost adoptată o nouă lege electorală, prin care s-a trecut de la sistemul electoral majoritar la cel proporțional, fiind prevăzută și micșorarea numărului de deputați până la 104 persoane. Ulterior, conform art.60, alin.(2) din Constituția Republicii Moldova, adoptată la 29 iulie 1994, numărul de mandate în Parlament a fost redus pînă la 101 – potrivit wikipedia.org.

Cristina Pendea