În cadrul unui interviu acordat portalului TRIBUNA, cunoscutul analist politic, Ion Tăbârță a vorbit despre situația politică actuală din Republica Moldova, prin ce s-a remarcat acest început de 2020, despre plecările din PDM și viitorul „Pro-Moldova”, distanțarea componentelor Blocului ACUM, dar și despre alte aspecte importante.

T.: Dle Tăbârță, cum ați caracteriza situația politică actuală din RM?

I.T.: Turbulentă, dacă e să o caracterizăm printr-un singur cuvânt. Timp de un an – de la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 – politic, Republica Moldova a trecut prin câteva etape de tranziție – negocieri pentru formarea coaliției de guvernare, coaliția geopolitică a Guvernului Sandu, coaliția informală PSRM-PDM exprimată prin Guvernul Chicu. La moment, asistăm la negocieri oficiale între socialiști și democrați pentru constituirea unei majorități parlamentare formale. Coaliția oficială PSRM-PDM ar putea asigura o stabilitate relativă a actului de guvernare până la alegerile președințiale din toamna acestui an. Anume odată cu alegerea șefului statului, ne vom dumeri privind evoluția situației politice din Republica Moldova – se va stabiliza sau va intra în noi zone de turbulență. Desigur, nu putem exclude scenariul alegerilor parlamentare anticipate concomitent cu alegerea șefului statului. Asta în cazul dacă nu se va ajunge la consens în procesul de negocieri între PSRM și PDM, ceea ce este puțin probabil. Sau a unor noi plecări din cadrul fracțiunii parlamentare a PDM, în așa mod, schimbându-se raportul de forțe politice în Legislativ, iar majoritatea parlamentară PSRM-PDM transformându-se în minoritate.

T.: În opinia Dvs., prin ce s-a remarcat acest început de 2020?

I.T.: La începutul anului 2020 tot mai pregnantă a devenit lipsa acțiunilor din partea actualei guvernări pentru a promova reformele democratice. Drept urmare, a devenit evidentă izolarea internațională a Republici Moldova. Echilibrarea geopolitică a Republicii Moldova, anunțată de actuala putere politică, nu este altceva decât promovarea agendei geopolitice a Federației Ruse. Implementarea Acordului de Asociere a rămas pentru actuala guvernare o retorică preluată din inerție de la precedentele guvernări și nicidecum agenda reală de reforme necesare pentru dezvoltarea societății moldovenești. În consecință, s-a ajuns că Republica Moldova nu are deschidere din partea Occidentului.

T.: În scurt timp vor avea loc alegerile parlamentare noi din circumscripția Hâncești. Cum ați caracteriza aceste alegeri? Cum s-a desfășurat campania electorală? Cine are șanse de câștig?

I.T.: Am asistat la interes din partea celor mai importante partidelor politice față de exercițiul electoral din Hâncești. Interesul se explică prin faptul că partidele urmăresc, prin intermediul exercițiului electoral, să testeze anumite scenarii și să se poziționeze politic cât mai avantajos în perspectiva viitoarelor scrutine electorale din Republica Moldova. Principala impresie despre acest exercițiu electoral de la Hâncești a lăsat-o gâlceava între partidele politice pro-europene. În campania electorală pentru alegerile din circumscripția nr.38 Hâncești, disputele și divergențele din interiorul taberei pro-europene au erupt la suprafață. Drept rezultat, Platforma DA a rămas fără propriul candidat, însă a mișcat rapid, susținând candidatura independentului Grigore Cobzac, iar din partea PAS-ului s-a trezit cu doi candidați. În general, situația legată de cazul Stamate-Cobzac a lăsat un gust amar electoratului pro-european din Republica Moldova. Fără a intra în toată încrengătura relațiilor personale ale acestui caz, putem deduce că, unu – PAS-ul nu a gestionată în cel mai bun mod situația de la Hâncești, și doi – s-a creat impresia că conducerea PAS-ului, de la bun început, până la apariția conflictului, nu l-a dorit pe Grigore Cobzac în calitate de candidat pentru circumscripția nr.38. În consecință, la 15 martie, candidatul PSRM, care cu un an în urmă a acumulat un scor modest la Hâncești, are șanse reale de a deveni câștigător.

T.: Unii califică alegerile acestea drept o repetiție pentru alegerile prezidențiale din toamnă, alții – din contra, spun că nu e nici o legătură. Dvs. cum considerați?

I.T.: A fost un exercițiu de repetiție în miniatură a viitorului scrutin președințial. Rezultatul acestor alegeri va fi important pentru viitoarele discuții din tabără pro-europeană în perspectiva alegerilor președințiale, dar și a unor eventualele alegeri parlamentari anticipate. În mod ideal, această campanie trebuia să fie o platformă de dialog între partidele pro-europene și unioniste din Republica Moldova, dacă doriți, să se pună fundamentul cooperării taberei pro-europene pe viitor. După modul în care a decurs această campanie la Hâncești, nu cred că s-a reușit acest lucru. În caz de eșec al candidaților pro-europeni, vom asista la numeroase acuze și reproșuri reciproce între partidele pro-europene. Or, aceasta nu poate să fie un semnal bun pentru electoratul de dreapta în vederea scrutinului președințial care se apropie.

T.: În genere, în opinia dvs., ce concluzii ar trebui să scoată cetățenii din această campanie electorală de la Hâncești?

I.T.: Că nimeni în politică nu este ideal, indiferent de culoarea și ideologia politică, și că toți politicienii pot fi „luați de valul” emoțiilor personale și a intereselor de partid. Anume aceasta s-a întâmplat în tabăra pro-europeană în campania de la Hâncești – aspectele subiective au prevalat asupra celor obiective. Deocamdată, electoratul pro-european din Republica Moldova nu poate fi încântat de cele petrecute la Hâncești. Alegătorilor nu le rămâne altceva decât că la întâlnirile cu reprezentanții acestor partide să pună presiune asupra lor și să le ceară ca să lase deoparte orgoliile personale, să pună capăt disputelor interpartinice în scopul reîntoarcerii Republicii Moldova pe făgașul proeuropean.

T.: Recent din PDM au plecat 6 deputați, apoi încă unul… au urmat anunțuri despre plecări din organizații teritoriale, acuzații… Cum vedeți situația actuală din PDM și cum arată viitorul acestui partid?

I.T.: Situația este încă departe de a se domoli în interiorul Partidului Democrat. Până la plecarea grupului Candu, de câteva luni, era evident că în interiorului formațiunii s-au creat mai multe grupări. Conducerea partidului, în frunte cu Pavel Filip, a încercat să mascheze această situație, însă nu a fost convingătoare în această tentativă. Ruptura a survenit pe fundalul necesității de luare a deciziei de către partid privind clarificarea poziției PDM față de guvernare. Practic, plecarea grupului Candu a impus PDM să intre la guvernare împreună cu PSRM. Momentan, viitorul PDM-ului este incert. Disputele între diferite grupări în interiorul partidului încă nu au încetat. Soarta de mai departe a democrațiilor depinde de rezultatul negocierilor cu PSRM și prezența lor în actul guvernării. Esențial pentru viitorul acestui partid este cum el la modul real va reuși să limiteze puterea personală a președintelui Dodon asupra actului guvernării. Or, asta ar însemna ca pentru guvernare implementarea Acordul de Asociere să devină prioritate, trecându-se de la retorică la fapte concrete.

T.: Pe cât de posibil este ca deputații din grupul „Pro Moldova” să formeze un nou partid politic puternic, în contextul politic actual din țară?

I.T.: Depinde de resursele de care va dispune. Mă refer la resursele umane, financiare, mediatice etc. Succesul grupului „Pro Moldova” este în conexiune directă cu insuccesul politic al PDM, și invers. Totodată, prăbușirea PDM-ului nu va însemna în mod automat și creșterea în preferințele electoratului a proiectului politic inițiat de grupul „Pro Moldova”. Acest proiect politic este asociat cu numele fostului lider al PDM – Vladimir Plahotniuc. În anumite circumstanțe, această asociere poate fi considerată un atu, spre exemplu, în atragerea activiștilor politici și funcționarilor care tânjesc după perioada lui Plahotniuc. Totodată, asocierea cu Plahotniuc va crea probleme de imagine viitorului proiectului politic, deoarece în perioada în care acesta s-a aflat la cârma statului, Republica Moldova a trecute prin numeroase și serioase derapaje antidemocratice, ea fiind catalogată atunci drept „stat captiv”.

T.: Componentele Blocului ACUM s-au cam distanțat și se pare că fiecare merge pe drumul său, deși oficial nu a fost anunțat nimic…. Ce ar însemna această separare pentru ambele formațiuni politice?

I.T.: Campania electorală pentru alegerea șefului statului ne va arată clar traiectoria acestor partide pe viitor. Atât Platforma „DA”, cât PAS, au apărut ca proiecte politice în contextul luptei cu oligarhia, care s-a instaurat la cârma Republicii Moldova. Prin plecarea lui Plahotniuc, din vara anului trecut, aceste partide au obținut o victorie de etapă în această luptă, dar nu și victoria finală. Pe undeva este un proces politic firesc ca între anumite formațiuni, după o perioadă de coaliție și coabitare politică, să se acumuleze anumite animozități. Însă, din exterior, se creează impresia că pentru aceste partide a devenit prioritate disputele între ele, invocându-și reciproc anumite acțiuni și greșeli comise, decât să lupte în continuare cu fenomenul oligarhic din Republica Moldova. Trebuie să recunoaștem că, odată cu părăsirea Republicii Moldova de către Plahotniuc, instituțiile statului nu s-au curățat și purificat de fenomenul oligarhic, iar de această situație vrea să profite președintele Dodon.

T.: Ce așteptări aveți de la anul politic 2020? Ce surprize ar putea avea loc?  

I.T.: Anul politic 2020 va fi unul de tranziție. Îmi vine greu să cred că lucrurile se vor limpezi până la alegerile președințiale din toamna acestui an. Politicii moldovenești îi este caracteristică imprevizibilitatea și instabilitatea. Prognozând evenimentele politice, vom atesta la multe dispute locale pe anumite segmente ale eșichierului politic. Disputa dintre PDM și proiectul grupului „Pro-Moldova” – pentru electoratul european moderat și geopolitic echilibrat. PAS și Platforma „DA” își vor disputa segmentul pro-european al eșichierului de dreapta. Pe segmentul unionist se vor duela PUN-ul și Mișcarea „Unirea”. Cu toate că domină eșichierul de stânga al spectrului politic, PSRM va fi într-o concurență acerbă cu Partidul „Șor” și în una din inerție cu PCRM. Pe stânga mai este și Partidul Nostru, care va încerca să manevreze pe întreg eșichierul în calitate de joker politic, acționând ca un partid catch all (agață totul), totodată, fiind implicat în diferite jocuri și manevre din culise. Nu putem exclude anumite alianțe situaționale între aceste partide, pe criterii geopolitice sau reieșind din clivajul oligarhie/antioligarhie, dar, la sigur, ele vor fi într-o dispută politică înverșunată în permanență.

T.: Vă mulțumim.

Andriana Cheptine