[ X ]
Breaking news14 Noiembrie 2019 15:15

Raport final din perspectiva incluziunii persoanelor cu dizabilități şi a persoanelor de etnie romă în alegerile locale

Raportul final de monitorizare din perspectiva incluziunii persoanelor cu dizabilități şi a persoanelor de etnie romă a fost prezentat, astăzi, transmite TRIBUNA.

Raportul este realizat sub egida Coaliţiei Civice pentru Alegeri Libere şi Corecte, în cadrul proiectului „Pledoaria societăţii civile pentru alegeri incluzive şi corecte în Republica Moldova, conforme recomandărilor UE şi OSCE/ODIHR şi angajamentelor în domeniul drepturilor omului”, implementat de Fundația Est-Europeană, în parteneriat cu Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, Piligrim Demo şi Tarna Rom în colaborare cu Alianţa INFONET. Proiectul este finanţat de Uniunea Europeană şi cofinanţat de Suedia.

Astfel, potrivit Raportului, se atestă un nivel scăzut de informare a persoanelor de etnie romă referitor la procedurile de vot şi concurenţii electorali. O bună parte din alegătorii de etnie romă au întâmpinat dificultăţi în identificarea concurenţilor electorali şi înţelegerea procedurilor de vot. În ziua alegerilor acest fapt a generat situații când persoanele de etnie romă au solicitat de la membrii Birourilor Electorale ale Secțiilor de Votare suport pentru a înţelege informația expusă în buletinul de vot.

Misiunea de monitorizare accentuează nivelul limitat de transparenţă a listelor de candidaţi şi informaţiei privind poziţionarea în liste. Observatorii au identificat situaţii în care candidaţii de etnie romă nu cunoșteau numărul lor de înregistrare în lista candidaților. Organele şi concurenţii electorali au depus eforturi insuficiente pentru a aduce la cunoştinţa alegătorilor dar şi persoanelor interesate informaţii despre poziţionarea şi profilul candidaţilor.

Romii nu sunt reprezentați în consiliile raionale şi primării. Nici un candidat de etnie romă nu a fost ales în calitate de Consilier local de nivelul II sau Primar. În consecinţă, gradul de reprezentare politică a persoanelor de etnie romă la aceste niveluri a rămas neschimbat, fiind similar cu scrutinele electorale locale generale precedente.

Persoanele de etnie romă sunt sub-reprezentate în consiliile locale. În 8 localități compact populate de romi au fost alese 12 persoane de etnie romă în calitate de Consilieri local de nivelul I (2 consilieri municipali, 4 consilieri orășenești, 3 consilieri comunali, 3 consilieri sătești). Profilul acestora este următorul: 10 candidați delegaţi de 4 concurenţi electorali; 2 persoane alese în calitate de consilieri independenţi; 6 femei, respectiv 6 bărbaţi.

Aria geografică de reprezentare politică a localităților compact populate de romi a rămas asimetrică. Toate persoanele de etnie romă care au fost alese în calitate de Consilieri locali de nivelul I sunt localizate în zona de Nord și Centru a Republicii Moldova. Până în prezent nu a fost documentată prezența alegerii Consilierilor locali de nivelul I (persoane de etnie romă) în zona de Sud a Republicii Moldova.

Îndemnăm partidele politice să faciliteze participarea romilor, atât în structurile decizionale, cât şi în calitate de candidaţi pe poziţii eligibile. Solicităm reprezentanților aleși/delegați ai concurenților electorali în cadrul autorităților publice locale de nivelul I și II, în perioada post-electorală (a) să abordeze planificat problemele curente ale populației de etnie romă, (b) să evalueze gradul de marginalizare social-economică a acestui grup vulnerabil, (c) să identifice cauzele ce generează aceste probleme şi (d) să elaboreze intervenţiile strategice în cadrul Agendelor Primăriilor și Consiliilor locale de nivelul I și II. Nu în ultimul rând, recomandăm organelor electorale şi concurenţilor electorali să asigure accesul la informațiile despre lista şi profilul candidaților pentru consiliile locale.

Incluziunea procesului electoral pentru persoane cu dizabilităţi:

Persoanele cu dizabilităţi rămân a fi unul dintre cele mai marginalizate grupuri sociale în procesul electoral şi în sfera politică. Deşi, comparativ cu alte scrutine, problematica persoanelor cu dizabilități a fost mai prezentă în platformele electorale ale concurenţilor electorali și în mass media, abordarea a avut un caracter general, fără a ţine cont de barierele specifice cu care se confruntă persoanele cu dizabilităţi.

Se atestă o reprezentare extrem de redusă a persoanelor dizabilităţi în organele elective locale. Doar 20 persoane cu dizabilități au candidat la Alegerile Locale Generale din 20 octombrie 2019. În rezultatul scrutinului doar 9 persoane au devenit consilieri locali, din care: 7 femei și 2 bărbați, 2 persoane utilizatoare de scaun rulant, 1 persoană independentă și 8 de pe liste de partid, 1 persoană cu demnitate publică a renunțat la mandat.

Misiunea de observare a identificat tendinţe de marginalizare a candidaţilor persoane cu dizabilităţi prin poziţionarea acestora pe locuri neeligibile. În Ceadîr-Lunga, o persoană cu dizabilităţi a fost plasată iniţial de PSRM pe un loc eligibil. Ulterior concurentul electoral a modificat lista iniţială, plasând-o după locul 20. În oraşul Glodeni, o persoană cu dizabilităţi după ce a fost plasată pe ultimul loc din listă de blocul ACUM, nu a fost de acord cu poziţionare şi s-a retras din cursă.

Persoanele cu dizabilităţi se confruntă în continuare cu bariere de accesibilitate a informaţiei şi infrastructurii. Deşi există anumite progrese sub aspectul asigurării accesibilităţii informaţiei electorale pentru persoanele cu dizabilităţi senzoriale, accesul rămâne limitat. Sediile partidelor politice şi reprezentanţelor acestora în teritoriu, secţiile de votare rămân, în mare parte, inaccesibile pentru persoanele cu dizabilităţi. Informaţiile cu caracter electoral au fost inaccesibile pentru persoanele cu dizabilităţi intelectuale. Analiza programelor electorale ale concurenților din perspectiva reflectării problemelor cu care se confruntă persoanele cu dizabilități arată că acest grup de persoane nu reprezintă o prioritate pentru concurenții electorali și în marea majoritate a cazurilor, este vizat de o manieră generală. Analiza programelor electorale ale concurenților din perspectiva reflectării problemelor cu care se confruntă persoanele cu dizabilități arată că acest grup de persoane nu reprezintă o prioritate pentru concurenții electorali și în marea majoritate a cazurilor, este vizat de o manieră generală.

Efortul de monitorizare a depistat o breşă sistemică caracterizată prin lipsa informaţiei în timp real referitoare la concurenţii electorali incluşi în liste, poziţionarea iniţială a acestora şi modificările ulterioare, precum şi   problema accesului limitat la informaţii despre profilul candidaţilor – precondiţie esenţial pentru desfăşurarea unui scrutin liber şi corect.

În privința persoanelor cu dizabilități, partidele politice ar trebui să aibă în vedere faptul că această comunitate, care reprezintă 5% la nivelul societății, nu are nici o șansă de a-i fi promovate și apărate interesele în organele din administraţia publică locală, dacă reprezentanți ai ei nu sunt propuși pe listele de candidați ai partidelor, pe locuri eligibile. Recomandăm fiecărui partid politic să aibă în vedere cel puțin un candidat din rândul persoanelor cu dizabilități, provenind de preferință din rândul activiștilor acestei comunități – al celor care au experiență și expertiză legate de politicile publice în sprijinul acestor persoane și de promovare a acestora. Totodată, concurenţii electorali trebuie să îşi adapteze campania pentru asigura accesibilitatea informaţiei şi participarea plenară a persoanelor cu dizabilităţi.

Organele electorale şi autorităţile publice trebuie să depună eforturi amplificate pentru a asigura accesul efectul al persoanelor cu dizabilităţi la informaţie şi infrastructură. Se recomandă evaluarea accesibilității tuturor secțiilor de votare în baza unui instrument comun de evaluare şi implementarea neîntârziată a condiţiilor de accesibilitate. Este necesară instruirea funcționarilor electorali şi a reprezentanţilor APL, partidelor politice, mass-media cu privire la necesitățile speciale și oferirea corectă a suportului persoanelor cu dizabilități în perioada electorală, inclusiv în ziua votării.

La nivel de societate, este necesară schimbarea paradigmei vis-a-vis de percepţia persoanor cu dizabilităţi:  de la abordarea medicală, bazată pe milă şi caritate la abordarea bazată pe drepturile omului, în care persoanele cu dizabilităţi se bucură de drepturi în condiţii de egalitate cu ceilalţi, iar autorităţile îşi exercită obligaţiile corespunzătoare.

Cristina Pendea

Sondaj

  • Ce partid a avut cea mai bună prestație în 2019?

    View Results

    Loading ... Loading ...