[ X ]
[ X ]
Breaking news11 Iunie 2019 09:45

CC vine cu explicaţii ale actelor sale pronunţate pe 7, 8 şi 9 iunie, curent

Curtea Constituțională a Republicii Moldova (CCM) declară că, regretă atacurile vehemente la adresa sa și condamnă presiunile politice la care este supusă în ultimele zile. Aceasta se menționează într-un comunicat de presă al autorității, informează TRIBUNA.

„Ea, Curtea Constituţională, este singura autoritate independentă de orice altă autoritate, care se supune numai Constituţiei. Toate actele Curții Constituționale adoptate s-au bazat pe prevederile Constituției și pe jurisprudența constituțională, fiind motivate cu respectarea standardelor de argumentare juridică. În scurt timp, motivările Curţii vor fi publicate, iar ulterior traduse și puse la dispoziţia publicului. Curtea face apel la calm şi la cumpătare. Ea le solicită autorităţilor statale să respecte Constituţia, legile şi soluțiile obligatorii ale Curţii”, se menționează în același mesaj al Curții.

Prin urmare, Curtea vine cu câteva explicaţii ale actelor sale pronunţate pe 7, 8 şi 9 iunie, curent:

  • Cu privire la funcționalitatea Parlamentului după data de 7 iunie 2019

„Sesizarea Președintelui Igor Dodon privind termenul de formare a Guvernului a fost declarată inadmisibilă. Curtea a reţinut că problema termenului-limită de formare a Guvernului a făcut deja obiectul unei hotărâri anterioare și nu este nevoie de o interpretare nouă. Termenul începe să curgă din data validării rezultatelor alegerilor parlamentare. În istoria politică a Republicii Moldova, articolul 85 din Constituţie nu a fost aplicat niciodată sub aspectul dizolvării Parlamentului din cauza imposibilităţii formării Guvernului. Curtea a subliniat că trei luni echivalează cu 90 de zile. Ea a ţinut cont de prevederile articolului 386 alin. (1) din Codul civil. Abordarea ei a fost una sistemică. Termenul fix de 30 de zile evită discrepanţele temporale care pot exista în cazul a două procese de dizolvare a Parlamentului, în situaţia în care nu toate lunile anului au acelaşi număr de zile”, adaugă Curtea.

  • Cu privire la hotărârile Curții referitoare la alegerea organelor de conducere ale Parlamentului și Guvernului şi la adoptarea altor acte

„Prin Hotărârea sa nr. 13 din 8 iunie 2019, Curtea Constituțională a interpretat articolele 63 și 85 din Constituție, reţinând că Parlamentul care urmează a fi dizolvat în baza articolului 85 din Legea fundamentală nu poate avea statut și competențe identice cu un Parlament al cărui mandat a expirat. În cazul în care forțele politice nu au ajuns la un consens cu respectarea termenului constituțional, ele se fac responsabile de blocaj și de nefuncționalitatea forului legislativ. Această legislatură nu mai poate redeveni funcțională şi nu-şi poate relua activitatea. După depăşirea acestui termen, Constituţia şi jurisprudenţa constantă a Curţii impun aplicarea unei sancţiuni constituţionale. Sancţiunea constă în dizolvarea Parlamentului şi în organizarea de alegeri anticipate democratice. Ignorarea acestei realități de către Curte ar însemna să fie trecută sub tăcere instituţia dizolvării, fapt care vine în contradicție directă cu misiunea Curții Constituționale de garantare a supremaţiei Constituţiei”, mai comunică autoritatea.

„Toate actele Parlamentului votate după data-limită de formare a Guvernului, pe 8 iunie și ulterior, sunt neconstituționale”, subliniază Curtea.

  • Cu privire la interimatul funcției de Președinte și la dizolvarea Parlamentului:

„Prin dispozitivul Hotărârii nr. 13 din 8 iunie 2019 s-a reţinut că după expirarea termenului constituțional, Președintele Republicii este obligat să sesizeze Curtea fără întârziere despre apariţia circumstanţelor care justifică dizolvarea Parlamentului, cu emiterea ulterioară a decretului de dizolvare și stabilirea datei alegerilor anticipate. Totuşi, Preşedintele a ignorat această obligație constituțională prevăzută la articolul 85 din Constituţie şi reiterată, de-a lungul timpului, în jurisprudenţa Curţii (a se vedea punctul 75 din Hotărârea nr. 30 din 1 octombrie 2013, punctul 37 din Hotărârea nr. 29 din 24 noiembrie 2015 și punctul 17 din Decizia Curții Constituționale nr. 13 din 16 decembrie 2015). Astfel, Curtea a constatat că prin emiterea decretelor de desemnare a candidatului la funcția de Prim-ministru și de numire în funcţie a Guvernului, Preşedintele Republicii a refuzat în mod deliberat să respecte o obligație constituțională, adică a refuzat să demareze procedura de dizolvare a Parlamentului, provocând astfel instituirea interimatului funcției de Președinte. Atunci când nu există un Președinte de Parlament ales în conformitate cu Constituţia, interimatul îi revine Prim-ministrului în exercițiu”, explică Curtea Constituțională.

Mihaela Conovali

Sondaj

  • Ce partid a avut cea mai bună prestație în 2019?

    View Results

    Loading ... Loading ...