Azi, mulți tineri din raioane, poate chiar majoritatea, pleacă fie în Chișinău, fie în afara țării. Tot ce găsesc cei care vin în Chișinău este aglomerația obositoare a unei urbe mari și nu prea ordonate și prețurile aiurite la toate. Câți dintre ei ar prefera să trăiască în raioanele lor, atunci când ar avea posibilitatea să se întrețină și să crească profesional acolo? Când ar avea un salariu sigur și achitat la timp (indiferent dacă au rodit sau nu cireșii). Când ar ști că numai de sârguința lor depinde mărimea salariului.

Toate raioanele RM sunt mult mai frumoase decât Chișinăul. Au mai multă natură mai puțin afectată de om. Foarte mulți dintre cei care locuiesc azi în Chișinău nu sunt chișinăuneni nativi. Majoritatea lor au venit în Chișinău după posibilități și perspective, care nu le aveau în raioanele lor.

Practic în toate raioanele Republicii Moldova poate fi observat un tablou asemănător. Case părăsite. Gunoiști haotice. Oameni triști, care nu așteaptă nimic bun de la ziua de mâine. Oamenii pleacă din această atmosferă – în special pleacă tinerii. Pleacă apăsați de lipsa speranței într-un viitor mai bun.

Concentrarea la guvern a fluxurilor financiare publice a generat deformări profunde în comportamentul autorităților raionale. Conducerile raioanelor au devenit prea dependente de centru. Eficiența activității autorităților raionale a început să depindă exclusiv de capacitatea lor de a convinge centrul să aloce fonduri. Schimbarea regulată a conducerii raioanelor, împreună cu salariile modeste ale funcționarilor din executivele raionale și primării, au agravat problemele executivelor raionale.

Dar, de fapt, lucrurile nu stau atât de prost. Încă nu. Cei care pleacă din localitățile lor, pleacă după locuri de muncă. Ei merg acolo unde pot câștiga un salariu stabil, care le oferă posibilitatea să se întrețină. O parte din tineri – cei mai ambițioși și căpoși – caută locuri de muncă, care le oferă posibilități de creștere personală.

Dacă în raioanele RM ar exista oferte de muncă stabile, unde oamenii să muncească în condiții civilizate, și, muncind dedicat, să-și crească câștigurile, o bună parte din moldoveni nu ar pleca. Ar munci acasă.  Ar trăi lângă rude. Ar contribui la economia locală și națională.

Practic toate raioanele RM au încă un potențial suficient de mare de atragere a investitorilor industriali. Există terenuri potrivite pentru zone industriale. Există infrastructurile și căile de comunicare necesare. Și există oameni care vor să muncească. Oameni care 5 zile în săptămână merg la serviciu și își fac treaba pentru salarii destul de modeste.

Prin urmare, în fiecare raion ar putea fi atrași investitori care să aducă cu ei o mie două de locuri de muncă stabile și bine plătite. O mie două de locuri de muncă stabile pot schimba esențial viața unui raion. Asta ar însemna câteva milioane de lei cheltuiți lunar în magazinele locale. Pâine, unt, lapte, săpun, praf de spălat și tot ce mai cumpără oamenii zilnic la magazine. Mai mulți consumatori de internet.

Mai multe servicii de transport. Mai multe ieșiri cu familia la pizza în weekend.

O producere de o mie de oameni devine cel mai mare consumator de servicii de alimentare cu apă și canalizare. Cel mai mare consumator de energie electrică.

Înseamnă că întreprinderile comunale raionale vor primi surse pentru dezvoltare.

Producerile industriale vor aduce BANI în raion. Vor cumpăra forța de muncă.

Vor cumpăra servicii de alimentare cu apă și canalizare. Vor cumpăra servicii de transport. Vor susține sistemele naționale de educație și sănătate. Vor contribui la sistemul de asigurări sociale. Prin aceste produceri, raioanele RM se vor integra în fluxurile economice regionale și globale. Va crește stabilitatea lor economică și socială.

Autoritățile raionale trebuie rapid să înțeleagă ce posibilități mai păstrează raioanele lor și să învețe să le „vândă” eficient – lucrurile pot fi schimbate mai curând decât se crede.

Circumstanțele sociale și economice se schimbă continuu. Capacitatea de consum a Uniunii Europene pe termen mediu nu va crește. UE îmbătrâneşte. Asia de Sud-Est crește rapid și deja prezintă cel mai mare bazin de consumatori din lume.  Industriile migrează și vor migra în zonele unde vor avea costuri de producere mai mici și vor tinde să ajungă mai aproape de consumatori.

Dacă vrem să supraviețuim ca etnie, pe bucata de pământ care se numește RM, trebuie să reușim să găsim calea noastră de integrare în lanțurile economice globale.

Notă: Republicat din data de 25 aprilie 2019.

Vitalie Dragancea