Interviu cu Nicolae Ciubuc, ministru al Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului – Almanah Politic 2018 

Dle Ciubuc, în 2018 aţi devenit ministru al Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului. Ce v-a determinat să acceptaţi această funcţie?

Mă consider un bun cunoscător al problemelor din domeniul agriculturii, pentru că mi-am început activitatea în serviciul public, imediat după absolvirea Facultăţii de Drept a Universităţii de Stat din Moldova, în cadrul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, instituţie în care am activat şapte ani, iar din 2010 pe parcursul a opt ani am fost director adjunct şi director la Agenţia de Intervenţii şi Plăţi pentru Agricultură.

Funcţia de ministru am acceptat-o ca pe o provocare. Aveam deja experienţa de manager al unei instituţii publice, conştientizam că începe o nouă etapă în viaţă, cu multe încercări, sacrificii, dar având susţinere importantă, alimentată de atitudine înaltă, am acceptat cu multă încredere şi speranţă.

Ce „moştenire” aţi preluat de la predecesorul dvs.?

Am preluat proiecte în derulare, o echipă bună şi bineînţeles recomandări şi sfaturi utile.

Care au fost primele dvs. acţiuni în funcţia de ministru?

Din prima zi de activitate am făcut o reevaluare a planurilor de activitate pe sectoare, pentru a identifica priorităţile şi a reuşi realizarea lor, am analizat activitatea Consiliului Fondului Ecologic şi am dispus reluarea şedinţelor acestuia pentru a discuta despre proiectele iniţiate şi în derulare. De asemenea, am fost preocupat de achitarea subvenţiilor pentru agricultori şi derularea programului start-up pentru susţinerea tinerilor ce vor să iniţieze afaceri în agricultură, precum şi am iniţiat restructurarea sistemului de cercetare şi inovare în educaţie şi extensiune rurală în domeniul agro-alimentar.

În ce măsură aţi reuşit să stabiliţi relaţia necesară cu colectivul de la Minister, pentru a determina echipa să dea dovadă de maximă eficienţă?

Fiecare din colegii din Minister are o experienţă de muncă în sistemul public. Sunt o echipă de profesionişti, oameni buni, care îşi cunosc bine atribuţiile de funcţie şi obligaţiunile. Cu o bună parte din colegi am fost onorat să muncesc cot la cot în anteriorul Minister al Agriculturii, cu alţii am avut ocazia să colaborez fiind în funcţie la AIPA. La modul practic, am o relaţie colegială cu fiecare, toată lumea ştie că în activitatea de zi cu zi îmi place să abordăm problemele cu responsabilitate, profesionalism, să identificăm soluţii eficiente, în timp operativ.

Care au fost cele mai importante reuşite de până acum ale dvs. în această funcţie?

Un manager bun şi un cunoscător al domeniului agricol trebuie să aibă şi o echipă de profesionişti pentru a reuşi. Nu îmi voi atribui reuşitele ca fiind personale, ci ale echipei, care a utilizat toate pârghiile legale, pentru ca sectorul agricol să devină mai competitiv, mai atractiv, cu crearea facilităţilor de acces la sursa de apă potabilă şi canalizare pentru cetăţenii noştri, dar şi pentru îmbunătăţirea situaţiei în domeniul forestier. Ţinând cont de susţinerea guvernamentală, sunt sigur că vom reuşi să facem lucruri frumoase. Un succes al anului 2018 este lansarea programului de proiecte start-up. Tot în acest context, este succesul achitării plăţilor în agricultură, astfel, în prezent nu există datorii pentru subvenţii.

Ce provocări stau la moment în faţa Ministerului?

Moldova ca ţară cu un complex agro-industrial dezvoltat este la moment relativ slab cunoscută în spaţiul european şi în alte ţări ale lumii, lipsa pieţei de desfacere fiind una din principalele vulnerabilităţi ale sectorului.

În Uniunea Europeană şi alte ţări ale lumii principalele probleme constau în necesitatea producătorului autohton în deţinerea certificatelor privind implementarea standardelor avansate de management al calităţii.

Totodată, sortimentul de produse agricole moldoveneşti nu corespunde integral tendinţelor şi cererii de pe piaţa ţărilor ţintă. O mare parte a producătorilor nu cunoaşte limba engleză sau nivelul de cunoaştere nu este suficient pentru a putea negocia sau iniţia parteneriate. Ambalajul cedează comparativ cu ambalajul produselor similare. Lipsa experienţei la transportarea containerelor pe mare. Infrastructura post recoltare (pre răcire, depozitare, păstrare în depozite frigorifice, sortare, spălare, ambalare, etichetare) relativ slab dezvoltată. Cooperare incipientă a producătorilor agricoli, în special la formarea partidelor mari pentru export şi promovarea produsului, precum şi imposibilitatea de a îndeplini contracte mari cu asigurarea sortimentului, calităţii, volumului şi periodicităţii produselor.

Cu referire la exportul în Federaţia Rusă, sunt cerinţe exagerate în comparaţie cu alte ţări faţă de calitatea produselor moldoveneşti. De asemenea, există o logistică sofisticată pentru produsele moldoveneşti (certificarea, oformarea documentală, vamarea/devamarea, transportul), numărul mult prea mic al autorizaţiilor de transport pentru transportatorii din Republica Moldova; interdicţii la tranzitul mărfurilor în Federaţia Rusă spre Kazahstan şi alte ţări din regiune; puterea de cumpărare în diminuare a consumatorului din Federaţia Rusă, precum şi promovarea insuficientă a produselor pe piaţa în cauză.

În consecinţă şi produsele agricole de origine moldovenească, calităţile lor gustative excepţionale, practic sunt cunoscute în ţările învecinate: Polonia, Cehia, România, Bulgaria, mai puţin Italia, Germania. Din această cauză sunt necesare eforturi organizatorice, financiare, de publicitate a producătorilor agricoli, asociaţiilor profesionale, structurilor statului.

Într-adevăr se depun eforturi pentru accesarea a noi pieţe de desfacere de exemplu: China, Turcia, Israel, Canada, Emiratele Arabe Unite, Bangladesh, India etc. totuşi sunt şi obstacole.

S-a participat în repetate rânduri la expoziţii specializate în China, Turcia, Emirate etc., unde probele de produse au trezit interes pentru potenţialii cumpărători. Producătorii, asociaţiile profesionale ale lor studiază atent cerinţele pieţei din fiecare ţară, preferinţele consumatorilor pentru a forma loturi de produse care să satisfacă posibilii cumpărători. Deja sunt transmise loturi mici-probe practic în toate ţările vizate pentru ca, cumpărătorul local sa poată aprecia produsul la justa lui valoare.

Reprezentanţele diplomatice şi comerciale ale Republicii Moldova în ţările de reşedinţă acordă întreg sprijinul pentru identificarea surselor de informaţie, stabilirea de contacte şi organizarea măsurilor de promovare.

O altă provocare căreia îi vom acorda o atenţie sporită este domeniul zootehnic, mai cu seamă producerea laptelui. Din cauza insuficienţei producţiei de lapte la ferme, pe piaţa Republicii Moldova se vinde lapte făcut din praf, ceea ce constituie o problemă. În comunicarea cu partenerii de dezvoltare acest sector va fi ca şi prioritate şi vom încerca să atragem mai multe proiecte care să dezvolte respectivul domeniu.

Totodată, o provocare pe care îmi propun să o abordăm este să perfecţionăm sistemul de asigurări în agricultură, domeniu ambiţios lansat acum mai bine de 10 ani, însă de-a lungul timpului a fost compromis.

Ce priorităţi aveţi pentru 2019?

Noi, echipa Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, ne propunem în viitorul apropiat să reformăm şi să îmbunătăţim activitatea domeniilor importante ale sectorului agricol, iar dintre cele mai vizibile ar fi de menţionat:

• lărgirea pieţelor de desfacere pentru a oferi posibilitatea agricultorilor să vândă produsele la preţuri competitive;
• reforma instituţiilor statului responsabile de managementul apelor şi a bazinelor acvatice, inclusiv modernizarea infrastructurii de irigare;
• reforma instituţiilor ştiinţifice şi de cercetare, care au obligativitatea de a asigura transferul real de tehnologii şi de a se apropria de necesităţile producătorilor agricoli;
• impulsionarea dezvoltării sectorului zootehnic, pentru a oferi siguranţa alimentară în ţară, dar şi a promova produsele de origine animală pe pieţele externe;
• creşterea competitivităţii sectorului agroalimentar prin investiţii în infrastructura post recoltare;
• asigurarea accesului la servicii de apă şi sanitaţie pentru circa 100 mii de cetăţeni;
• lansarea apelului de selectare a proiectelor de dezvoltare rurală;
• elaborarea unui program naţional de împădurire.

Avem obiective ambiţioase pentru ca produsele noastre să fie promovate în mod inteligent. Fiţi siguri, acestea sunt tot mai mult apreciate, atât în ţară, cât şi în străinătate. Vom face tot posibilul ca obiectivele din sectorul agro-alimentar să fie realizate pe deplin, astfel să participăm cu toţii la implementarea tehnologiilor avansate, la modernizarea sectorului şi la îmbunătăţirea condiţiilor de trai pentru cetăţeni.

Cum credeţi că va fi anul 2019 pentru domeniile pe care le gestionaţi?

Am încredere că va fi un an bun pentru că în continuare vom munci mult, cu străduinţă şi responsabilitate.

Almanah Politic 2018