Politologul Dionis Cenușă a scos în evidență, într-o postare pe o rețea de socializare, cinci elemente despre campania pre-electorală, dar și despre candidați.

După cum informează TRIBUNA, Dionis Cenușă a declarat că, membrii CEC se preocupă de activitatea celor care monitorizează și mai puțin de faptul că 3 partide din 6 înregistrate „mituiesc” electoratul până la începerea campaniei electorale, care conform normelor legale trebuie să pornească pe 25 ianuarie 2019.

„Prin acest gest, CEC nu face altceva decât distorsionează complementar condițiile în care urmează să se deruleze scrutinul și în mod deschis se poziționează de partea partidelor politice care „corup” în ziua mare alegatorii cu „pâine și distracții”. În al doilea rând, pentru prima data în istoria sistemului pluripartidist al Moldovei, pe circumscripția națională vor concura mai puțin de 10 partide politice, mai exact 6. La ultimele doua scrutine, în 2014 și respectiv 2010, au participat câte 20 de formațiuni politice. Pe de alta parte, multe partide au decis să-și măsoare puterea pe circumscripții uninominale. Aglomerarea candidaților pe cele 51 circumscripții uninominale aparent face procesul electoral mai democratic. Dar în realitate, sunt favorizați candidații care au în spate partide „holding-uri”, precum PDM sau PSRM. Altcineva poate câștiga mizând pe rețelele formale și informale aflate la dispoziție, mânuirea rețelelor sociale și apropierea de agenda comunităților în care candidează”, a precizat politologul.

Potrivit lui Cenușă, un alt aspect este că, candidații independenți sunt văzuți ca și risc, deoarece pot fi transformați în agenți ai partidelor corupte.

„Reprezentanții blocului ACUM au avertizat alegatorii să nu voteze pentru candidații independenți. O asemenea generalizare necesita o explicație, deoarece atât candidații independenți cât și cei afiliați partidelor pot migra după alegeri spre partide cu potențial de corupere. Cazurile PCRM, PLDM, PL, PSRM după alegerile din 2014 demonstrează acest lucru. Evident, este mai ușor, ieftin și rapid, să corupi pe candidații independenți decât pe cei din partide. Dar problema de fond este de alta natura – posibilitățile extinse a unor partide de a exercita presiuni. Patru – Existența unui singur tur la alegeri pe circumscripții uninominale face ca partidele și candidații cu resurse să înceapă campania electorala mai devreme, din decembrie 2018. Or, primul candidat venit și făcut cunoscut în circumscripție își crește șansele să câștige alegerile mai ușor. Agitația electorală anticipata arată cât de puțin impact are legislația și acele instituții care trebuie să o aplice efectiv. Acest lucru mai arată că situația nu este cu totul controlabilă de către PDM. Acesta nu vrea să beneficieze cel mai mult, dar nu în singurătate. Încălcarea legislației electorale practicată de cât mai multe partide dispersează și deplasează responsabilitatea pentru abateri către mai multe partide”, a punctat Cenușă.

În final, politologul spune că, Blocul ACUM mizează pe participarea diasporei în aceeași proporție ca și la alegerile prezidențiale din 2016.

„De regula asemenea mobilizare necesita timp, inspirație și o sursa de stimulare. Timpul rămas până la alegeri este suficient pentru a mobiliza moldovenii din țările UE, în primul rând. Drept inspirație poate servi coagularea opoziției în Blocul ACUM, care mai include și câteva nume din societatea civilă, deși mult sub potențialul real acumulat în sectorul asociativ. Sursa de stimulare este însă cel mai problematic aspect. Pe de o parte, diaspora ar putea fi motivata să se mobilizeze contra lui Plahotniuc, Dodon și Șor. Dar, pe de alta parte, scrutinul parlamentar este mai complex și implică un număr mai mare de actori decât alegerile prezidențiale. Iar o hiper-aglomerare a candidaților poate zăpăci votanții, la fel de ușor cum poate aduce mai mulți votanți la urnele de vot. Lucrurile se complică dacă vor prevala mesajele celor care chema la boicotarea referendumului, care are loc concomitent cu alegerile. Deci prioritatea trebuie să fie o participare masivă la vot, iar importanta referendumului este secundara, mai ales ca este unul consultativ”, a mai scris Cenușă.

Andriana Cheptine