În cadrul unui interviu acordat portalului TRIBUNA, președintele Academiei de Științe a Moldovei, Gheorghe Duca a vorbit despre cei 17 ani în Guvernul RM, cu care dintre premieri a fost cel mai bine de lucrat, dacă are vreun regret legat de funcția de președinte al AȘM, care sunt cele mai mari probleme cu care se confruntă știința din RM, dar și despre alte aspecte importante.

T.: Dle Duca, ați fost premiat pentru stabilirea unui record național – 17 ani membru al Guvernului RM. Cum au fost acești 17 ani?

G.D.: Eu cred că oricăror guverne, care sunt la începutul formării unui stat de drept, a unui stat bazat pe cunoaștere, dezvoltare economică, susținere și promovare a culturii, a educației, nu le este deloc ușor. Mai ales când e vorba de un stat care se formează pe noi principii, dar cu oameni care sunt produși, pregătiți, instruiți, școlarizați într-un sistem vechi. Ei singuri au nevoie de schimbarea mentalității, abordărilor pentru a forma un nou stat, spre care astăzi aspirăm – un stat european. Cu toții înțelegem că cea mai bună dezvoltare astăzi este cea europeană. De aceea, revenind la întrebare, vreau să vă spun că nu a fost simplu – a fost destul de greu. Eu cred că m-a ajutat foarte mult stagiunea și lucrul pe care l-am avut la Universitatea La Sapiența din Roma, în anii 1988–92. Un an de zile de stagiune și 3 ani pe un contract de profesor asociat. În perioada aceea, se destrăma Uniunea Sovietică, se începea o nouă perioadă, se forma un nou stat – Republica Moldova, respectiv aceasta mi-a deschis ochii, m-a pregătit altfel să gândesc și mi-a schimbat viziunea. De fiecare dată când se schimbau guvernele, eu veneam cu noi propuneri, noi idei și abordări, iar aceasta cred că m-a menținut.

T.: Cu care dintre premieri a fost cel mai bine de lucrat?

G.D.: Eu nu pot să dau un nume, fiindcă nu există un premier cu care am lucrat rău sau un premier care nu mi-a plăcut. Mi-au plăcut toți. Fiecare premier a venit cu capacitățile sale, a venit cu ideile sale, fiecare a vrut ceva să facă, nu a fost nici un premier care nu a lăsat ceva după sine. Toți au fost buni și au făcut ceva pentru oameni și țară. Sigur că ultimii premieri au fost mai interesanți pentru că au început a apărea oameni noi, cu noi viziuni. Chiar dacă erau pe perioade scurte, fiecare a reușit să facă ceva ca să rămână într-un fel în istorie. Vreau să-i urez succes Premierului Filip, de care astăzi depinde practic soarta RM, bunăstarea țării. El este un inginer, iar orice inginer adevărat știe a crea, a construi, știe că trebuie să  pună la început fundamentul și apoi acoperișul, știe a elabora și realiza proiecte, știe cum să construiască o casă în care oamenii să se simtă bine.

T.: Care guvern considerați că a acordat cea mai mare atenție științei?

G.D.: Din păcate, nu pot să spun așa ceva. Nu am răspuns la această întrebare. Toate guvernele au acordat atenție, dar multă – nu.

T.: În genere, sunteți la al treilea mandat de președinte al AȘM. Care au fost cele mai mari realizări ale dvs. în această funcție?

G.D.: După cum am menționat la ultima ședință a Guvernului la care am participat, cea mai importantă realizare a mea este că am reușit să transform știința dintr-un domeniu secundar într-o prioritate pentru țara noastră. În acest context, sper că următorii manageri ai științei vor continua acest trend ascendent al științei în mix-ul de politici ai Republicii Moldova. Pentru aceasta este necesară utilizarea capabilităților acumulate de către comunitatea științifică  și antrenarea ei în acest proces și în structurile noi de administrare a domeniului.

O altă realizare principală este modelul care noi l-am elaborat și l-am aprobat la Guvern și Parlament de administrare a științei prin infrastructura Academiei de Științe. Acest model ne-a adus bune rezultate. Noi suntem astăzi, după indicatorii științifici, una din cele mai performante comunități științifice din Parteneriatul Estic. AȘM este o academie exemplară în toată lumea. E o realizare în domeniul managementului. Noi am dezvoltat un nou model. Sunt trei modele, unanim acceptate, de administrare a academiilor de științe, dar noi am dezvoltat un model în care AȘM participă la administrarea științei pe toată țara, am ajuns la rezultate care au fost apreciate de comunitatea europeană.

Datorită acestui model am reușit internaționalizarea cercetării naționale și integrarea în Spațiul European de Cercetare, care se află la finele manifestării sale și, în 2020, va ceda locul unui nou concept de integrare științifică. Istoria va reține că Moldova a fost prima țară din acest spațiu post-sovietic dezorientat, care și-a dorit să fie parte a familiei științifice europene, și-a trasat acest obiectiv și la realizat cu succes. Sunt mândru că, alături de colegii mei, am putut scrie acest capitol din istoria țării noastre, să promovăm un curs progresist al dezvoltării științei, unul axat pe performanțe, asimilând în țara noastră o noțiune inerent europeană a cercetării, cea de libertate a circulației gândirii și cunoașterii, deopotrivă izolaționismului inerent sistemului politic anterior.

Bazându-se pe aceste realități, următorul model de administrare a științei, promovat astăzi de Ministerul educației, culturii și cercetării are toate șansele la succes. Temelia fiind ancorată în păstrarea și dezvoltarea Codului științei și inovării.

În ceea ce privește realizările mele științifice, consider extrem de importantă cercetarea teoretică pe care am efectuat-o pe parcursul mai multor ani, studiul fundamental al reacțiilor de oxidare și reducere în mediul ambiant, dar și în alte medii (alimentare, acvatice, atmosferice). Am contribuit la promovarea unui nou domeniu – chimia ecologică, care studiază procesele din mediul ambiant ce aduc la formarea unei compoziții chimice adecvate valorii biologice de abitare. Astăzi, când noi vorbim de poluare, trebuie să înțelegem că aceasta schimbă în primul rând compoziția chimică a mediului, ceea ce aduce la afecțiuni sau efecte negative pentru sisteme ecologice, pentru sănătatea omului. Chestiunea aceasta a fost apreciată înalt de comunitatea internațională, au fost organizate șase conferințe științifice internaționale în domeniul chimiei ecologice. Este realizarea mea în domeniul științei, o realizare personală.

T.: Aveți careva regrete legate de funcția de președinte al AȘM?

G.D.: Vă zic ceea ce nu am mai spus niciodată nimănui până acum. Atunci când eu m-am adresat Președintelui țării, fiind ministru mediului, că vreau să particip la alegerile pentru funcția de Președinte al AȘM, au fost discuții diferite. De exemplu soția mea a fost categoric împotrivă ca eu să plec la Academie. Spunea tot timpul că e mai bine să rămân la Universitate și mulți prieteni, colegi, regretă că eu am plecat de la Universitate. Eu nu regret, chiar dacă am avut de suferit nu puțin. Din păcate, multe lucruri s-au vorbit despre mine, care nu corespund adevărului. Au avut scopul să mă destituie, să mă denigreze, să-mi denigreze familia și Academia. Consider că aceste persoane, care s-au ocupat cu astfel de denigrări, din păcate continue și astăzi,  au manifestat imoralitate și cinism. Eu am încercat ca noi la AȘM să avem o atitudine corectă unul față de altul, pentru că AȘM prin definiție este o societate a oamenilor de elită, din știință și cultură, și ei trebuie să fie integri, să aibă moralitate. Noi suntem astăzi 79 de membri, nu așa de mulți, dar constituim o valoare intelectuală foarte importantă pentru țară. RM este cunoscută și prin realizările academicienilor din țara noastră. De aceea, chiar dacă regretă soția, colegii mei, eu nu regret.

T.: Care sunt cele mai mari probleme cu care se confruntă știința din RM în prezent?

G.D.: În primul rând, susținerea politică nu este suficientă. În al doilea rând, societatea și guvernarea nu percepe că astăzi în mișcarea aceasta foarte rapidă de dezvoltare a umanității nu poți să faci salturi de creștere fără tehnologii, știință, fără inovații. Nu există țară care să se fi dezvoltat fără să susțină domeniile științei și inovării. În al treilea rând, dacă noi vrem ca copiii talentați în domeniul disciplinelor fundamentale să rămână în țară, trebuie să le transmitem un mesaj clar că susținem știința – că știința este deschisă pentru ei și reprezintă o platformă viabilă ca ei să-și realizeze aspirațiile. Pentru că știința este un domeniu care produce cunoaștere, iar cunoașterea de obicei o produc acei talentați, care trăiesc nu cu ziua de ieri, dar în ziua de mâine. Nu cu ziua de mâine, dar în ziua de mâine. Acești copii sunt pescuiți astăzi, ca sportivii (fotbaliștii), în toată lumea. Noi, din păcate, foarte ușor ne eliberăm de ei. E o mare greșeală, care se va răsfrânge asupra țării noastre. Eu aș spune că cei care nu susțin tineretul, fac un mare păcat în fața societății. Ca să-i susții pe acești tineri talentați, trebuie să sprijini universitățile, instituțiile de cercetare, întreprinderile inovaționale unde ei pot veni ca să se valorifice. Trebuie să le dai bonusuri (două-trei salarii), posibilitate ca să aibă spațiu locativ, ca el timpul liber care-l are să-l consacre acestor studii, cercetării, descoperirilor. Este cunoscut că un talent poate să facă atâta cât nu pot face milioane de oameni, el de obicei schimbă lumea. De aceea, astăzi talentele costă foarte scump. Este păcat să le pierzi, cel mai bine să-i menții. După același principii trebuie susținuți și seniorii, deoarece fără experiență este foarte greu să atragi și să realizezi talentul tânăr.

T.: Cum apreciați reforma administrației publice centrale din RM, care a afectat și AȘM?

G.D.: Foarte pozitiv, eu sunt un om al reformei, de aceea am acceptat-o și am apreciat-o. Miniștrii, secretarii generali și secretarii de stat se ocupă de politici, iar agențiile – cu implementarea acestora. Este o schemă bine concepută, însă, din păcate, lucrează deficient, încă nu este funcțională pe deplin. Există un grad de libertate insuficient pentru administratorii sectoarelor. Nu trebuie să te amesteci, să le spui cum și ce trebuie să facă, pe când experiența ne arată că succesul e în coeziunea dintre sectoare. Asta este cea mai mare problemă. Eu apreciez această reformă, care foarte greu s-a făcut. De zeci de ori, după ședința de guvern, se făceau consultări suplimentare unde dl. Premier Filip explica, spunea că trebuie  de schimbat situația, abordarea și comportamentul. Ministrul trebuie să fie o persoană ingenioasă, o persoană care ar putea să vadă sectorul pe care îl gestionează în ansamblu, cap-coadă. Iată așa am înțeles eu reforma de la dl. Premier și așa am acceptat-o. În realitate, din păcate, lucrurile încă nu stau așa cum s-a așteptat. Eu sper și sunt convins că Premierul va întreprinde măsuri pentru ca acest concept  propus de PDM să se realizeze. Eu sunt critic față  de situația de astăzi, dar nu sunt contra reformei.

T.: Ce planuri aveți până la finele mandatului și dacă ne puteți vorbi despre planurile Dvs. de viitor?

G.D.: Eu nu știu dacă o să fiu până la finele mandatului sau nu, nu am hotărât definitiv. Aș vrea, în această perioadă, în acest an, cât are loc reforma, cu ajutorul colegilor mei, și cu sprijinul guvernului să consolidăm noul statut al AȘM. Noi suntem gata să punem umărul, să ajutăm la implementarea reformei de către agenție, minister, societate, universități, instituite. Noi, membrii AȘM, categoric nu suntem cointeresați ca reforma să se risipească,  pentru că eșecul reformei, în primul rând, se va reflecta asupra cercetătorilor, asupra bunăstării lor, salariului, în genere, asupra nivelului de cercetare. Noi vrem să fim alături de Guvern, ministere, universități. Noi suntem gata să recomandăm, să dăm sfaturi, avize, însă, din păcate, de multe ori ne trezim cu situația de parcă suntem străini în țara noastră, nu ne consultă, nu preiau experiența noastră. Noi suntem disponibili, vrem să ajutăm, să contribuim ca țara noastră să fie prosperă și apreciată în lume ca o țară de oameni de valoare.

T.: Vă mulțumim!

Andriana Cheptine