Într-o analiză politică, TRIBUNA se referă la efectele de pe urma activizării curentului unionist – dacă unele sunt benefice pentru unionişti, atunci altele îi defavorizează evident.

Un efect este că opţiunea unionistă şi-a găsit expresie şi la nivelul administraţiei publice locale. „În premieră absolută, în Republica Moldova au început să fie adoptate decizii cu tentă unionistă de către aleşii locali. Până acum acest lucru îl făceau doar partidele şi unele organizaţii ale societăţii civile. Această nouă manifestare duce opţiunea unionistă pe o filieră absolut nouă – cea teritorială, locală, scoţându-i în prim plan, pe post de promotori ai unirii, pe aleşii locali”, notează sursa.

Alt efect este că opţiunea unionistă se apropie de cetăţeanul simplu. „Până acum, unui om de rând, în special de la ţară, despre unire îi vorbeau doar politicienii şi reprezentanţii asociaţiilor obşteşti. În premieră absolută, cetăţeanul de rând primeşte mesaje pro-unire de la liderii săi locali, pe care-i cunoaşte personal şi în care are o încredere mai mare decât în partide sau în politicienii din capitală”, se spune în materialul citat.

Un alt efect este că stânga politică, în special PSRM, şi-a consolidat serios poziţiile electorale şi şi-a sporit şansele de câştig în următoarele alegeri parlamentare. „În condiţiile în care polarizarea în RM se făcea pe principiul: pro-europeni şi pro-Est, maximum pe ce puteau miza socialiştii era aproape jumătate din electorat. Acum când polarizarea are loc pe principiul: unionişti-statalişti, PSRM poare miza lejer să obţină mai mult de jumătate din voturile alegătorilor. Cel puţin, teoretic. Dar totul depinde de cum vom decurge lucrurile în continuare în direcţia respectivă”, se mai spune în material.

Notă: Varianta integrală a analizei politice poate fi accesată la acest link.

Cristina Pendea